Președintele american Donald Trump a lansat oficial la forumul economic de la Davos “Consiliul pentru Pace”, un organism care vizează să contribuie la soluționarea conflictelor armate din întreaga lume. Acest consiliu a fost întâmpinat cu reticențe serioase din partea Statelor Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria semnând “Carta” fondatoare a acestui consiliu.
### Context și Obiective
Potrivit informațiilor disponibile, țările care doresc să devină membre permanente ale consiliului, adică să fie membre mai mult de trei ani, ar trebui să plătească din primul an o cotizație de un miliard de dolari. Casa Albă a publicat o listă cu 19 state semnatare ale Cartei, printre care se regăsesc Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. De remarcat este faptul că Belgia a fost inițial inclusă pe listă, dar guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat consiliului, atribuind prezența țării sale pe listă unei erori a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus.
Premierul belgian Bart de Wever a transmis indirect lui Trump, într-un discurs, că “demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”. Acest răspuns reflectă nivelul de nemulțumire și îngrijorare generat de inițiativa lui Trump în rândul liderilor europeni. Invitațiile de aderare la “Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaților SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukașenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitații.
### Rolul și Scopul Consiliului
Rolul inițial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian și îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate din întreaga lume. Textul Cartei critică direct “abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizația Națiunilor Unite (ONU), și îndeamnă la “curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea “necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”.
### Reacții și Perspective
Un motiv al reticenței manifestate de majoritatea liderilor față de acest consiliu este că pare să fie gândit de Trump ca un substitut al ONU. Această percepție a generat îngrijorări cu privire la impactul potențial asupra ordinii internaționale și la capacitatea consiliului de a aborda eficient conflictele globale. Trump a afirmat că Putin a acceptat invitația de a adera la consiliu, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat încă acest lucru. Pe măsură ce “Consiliul pentru Pace” începe să ia formă, comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile și implicațiile acestei noi inițiative, care ar putea avea consecințe semnificative pentru diplomația globală și pentru modul în care sunt abordate conflictele internaționale în viitor.
