Viitorul Groenlandei, o problemă sensibilă pentru Uniunea Europeană, a devenit subiectul unor declarații fermе din partea unor oficiali europeni. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat luni că “Noi considerăm că este vorba despre o chestiune bilaterală (între Danemarca și SUA). Nu este o chestiune comunitară. Nu considerăm posibilă publicarea unei declarații comune” a Uniunii Europene.
## Contextul disputei
Disputa între SUA și Danemarca cu privire la Groenlanda a început când președintele american Donald Trump a exprimat intenția de a cumpăra insula arctică, care este un teritoriu autonom al Danemarcei. Acest demers a fost respins ferm de către Danemarca, ceea ce a dus la o tensiune în relațiile dintre cele două țări. Groenlanda are o poziție strategică importantă și este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, ceea ce o face atractivă pentru Statele Unite.
## Reacția țărilor europene
În fața acestei situații, o serie de state europene, printre care Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda, și-au exprimat “deplina solidaritate” cu Danemarca. Unele dintre aceste țări au trimis în Groenlanda contingente militare simbolice, care însumează numai câteva zeci de soldați. Premierul ceh, Andrej Babis, a refuzat însă să-și exprime solidaritatea față de Danemarca, spunând că “Nu o pot exprima (solidaritatea față de Danemarca). De ce ar trebui să o fac? Ce putem spune este că, în cadrul NATO, liderul este SUA și că aceste dispute sunt contraproductive și trebuie să ajungem la un acord”.
## Consecințele amenințărilor lui Trump
Președintele american a amenințat sâmbătă aceste țări cu taxe vamale de 10% de la 1 februarie, care ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, ceea ce a provocat o criză în relațiile transatlantice. În urma acestei amenințări, Germania și-a retras duminică cei 15 militari trimiși în Groenlanda, iar Norvegia și Olanda, care au trimis fiecare câte doi militari în insula arctică, au anunțat de asemenea că aceștia vor fi retrași. Ministrul ceh de externe, Petr Macinka, a estimat că “nu este o situație simplă și nu poate fi soluționată cu o declarație sau cu o frază, ci trebuie negociată”. Situația rămâne tensionată, iar evoluțiile viitoare vor fi urmărite cu atenție de către comunitatea internațională.
