Adăposturile anti-bombă din România: Majoritatea sunt depășite, iar investițiile insuficiente
Bucureștiul și alte orașe din România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: majoritatea adăposturilor de protecție civilă sunt în stare precară și nu pot oferi siguranță în caz de urgență. Datele oficiale arată că sistemul este îmbătrânit, subfinanțat și nu ține pasul cu nevoile actuale. Doar o mică parte din aceste spații ar putea fi folosite în mod real pentru protejarea populației.
Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), la nivel național există aproximativ 5.700 de adăposturi civile. Din păcate, doar 545 sunt pe deplin funcționale. Aproximativ 3.000 funcționează parțial, în timp ce peste 2.000 nu pot fi utilizate deloc. Asta înseamnă că mai puțin de 10% dintre adăposturi oferă protecție optimă.
Situația din București: 80% din adăposturi nu sunt conforme
În Capitală, situația este similară. Aproape 80% dintre adăposturi nu îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a proteja populația. Multe sunt marcate, dar nu sunt pregătite pentru utilizare imediată.
Adăposturile, moștenire a trecutului: Majoritatea au peste 35 de ani
Problema de fond este una structurală. Un audit al Curții de Conturi a României arată că 73% dintre adăposturi au fost construite înainte de 1990. Acest lucru înseamnă că majoritatea au o vechime de peste 35 de ani, fiind depășite din punct de vedere tehnic. Normele tehnice care le reglementează sunt, de asemenea, învechite, unele datând din anii 1970, iar instrucțiunile de utilizare din 1961.
Declinul este vizibil și prin scăderea numărului de adăposturi. Dacă în 2013 existau 7.424, la finalul anului 2023 mai erau 5.072, o scădere de peste 31%. Acoperirea teritorială este limitată: doar 319 localități din cele peste 3.000 din România dispun de astfel de spații, majoritatea fiind orașe și municipii. Autoritățile estimează că ar fi necesari aproximativ 278 de milioane de lei pentru a aduce adăposturile existente la un nivel funcțional. Între 2022 și 2024 au fost reabilitate doar 458 de adăposturi.
O altă problemă o reprezintă lipsa adăposturilor în construcțiile noi. Deși legea prevede obligativitatea realizării acestora la clădirile mari, cerințele nu sunt întotdeauna respectate. Controalele eficiente la recepția lucrărilor lipsesc, iar unele proiecte sunt finalizate fără aceste spații de protecție.
Există și inițiative locale, cum este cazul în București, unde unele primării de sector au început reamenajarea adăposturilor, montând paturi și modernizând sistemele de ventilație.
Comparativ cu alte state europene, România se află într-o situație deficitară. Finlanda, de exemplu, are peste 50.000 de adăposturi, cu o capacitate de 4,8 milioane de persoane, protejând aproximativ 87% din populație.
În acest context, autoritățile au estimat că pentru a rezolva problema adăposturilor, este nevoie de investiții masive. Lipsa unui sistem funcțional de adăpostire poate afecta capacitatea de reacție în situații de criză majoră.
