Cluj 13°C
Iași 14°C
Constanța 8°C
UE, suspiciuni față de Peter Magyar. Bruxellesul vrea federalizare!
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a stârnit controverse majore după alegerile din Ungaria. La scurt timp după scrutin, aceasta a solicitat renunțarea statelor membre la dreptul de veto în politica externă și de securitate. Anunțul vine la scurt timp după ce Bruxelles-ul a transmis mesaje pozitive cu privire la rezultatele alegerilor din țara vecină.
Critici privind discursul Bruxelles-ului
Declarația lui von der Leyen a fost primită cu surprindere, mai ales în contextul în care victoria partidului Tisza, condus de Peter Magyar, a fost salutată de liderii europeni. Unii analiști interpretează această schimbare de ton ca o recunoaștere implicită a faptului că narațiunea conform căreia alegerile din Ungaria ar fi fost un succes pentru Europa este falsă. Aceștia subliniază că partidul Tisza nu s-a prezentat public ca fiind pro-Bruxelles și nici nu a fluturat steaguri europene în timpul campaniei electorale, pentru a nu-și înstrăina alegătorii.
Mai mult, criticii argumentează că niciun politician european important nu a participat la evenimente electorale în Ungaria, de teama de a pierde voturi. Concluzia trasă de unii este că votul din Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”, ci de un curent naționalist, reprezentat de Peter Magyar, în opoziție cu cel al lui Viktor Orban. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat: „În această luptă, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi de partea libertății de voință, de conștiință și de acțiune politică. Vă puteți baza pe noi, așa cum și noi ne bazăm, sută la sută, pe Dumneavoastră!”.
Riscurile renunțării la suveranitate
O altă preocupare majoră ridicată de anunțul lui von der Leyen este legată de posibilele consecințe ale cedării dreptului de veto. Potrivit unor voci, acest lucru ar putea duce la federalizarea Uniunii Europene, un proces considerat ca fiind dăunător. Argumentul principal este că, în contextul actual, o astfel de abordare ar reprezenta o „sinucidere politică” pentru statele membre, în special în ceea ce privește suveranitatea națională.
De asemenea, se atrage atenția asupra riscului de a instaura un nou „totalitarism” la nivel european, prin impunerea deciziilor fără consultarea cetățenilor. În opinia criticilor, o Europă federalizată, centralizată și controlată de instituții fără legitimitate democratică ar putea duce la o slăbire a capacității de apărare și la o erodare a valorilor democratice. Unii experți sunt de părere că NATO reprezintă cea mai eficientă structură de apărare colectivă existentă, bazată pe state naționale, și nu o entitate supranațională.
