UE sfidează Rusia la urne în Ungaria

Campania electorală din Ungaria pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie a fost marcată de tensiuni extreme și acuzații grave, plasând scrutinul într-un context istoric. Sondajele sugerează un moment crucial pentru viitorul țării, cu implicații semnificative și pentru România, având în vedere comunitatea mare de maghiari din diaspora. Competiția s-a transformat rapid într-un duel vehement între premierul Viktor Orban, reprezentant al partidului Fidesz, și Peter Magyar, liderul opoziției din partea mișcării TISZA.

Acuzații de amestec extern și influență rusă

Campania a fost dominată de acuzații reciproce privind ingerințele externe. Orban a acuzat opoziția de colaborare cu forțe din afara țării pentru a prelua puterea. Peter Magyar, la rândul său, l-a acuzat pe Orban că este un instrument al Rusiei și a evocat o campanie de șantaj, inclusiv cu „sex tape-uri”, realizată cu ajutorul serviciilor secrete. Magyar a asemănat metodele Fidesz cu cele utilizate de Călin Georgescu în campania prezidențială din 2024.

O investigație a publicației VSquare menționează trimiterea unei echipe GRU de la Moscova la Budapesta, pentru a interveni în alegeri. Operațiunea ar fi fost coordonată de Sergei Kiriyenko, apropiat al lui Donald Trump.

În timpul campaniei, relația dintre Orban și Rusia a fost intens analizată. Dezvăluirile privind discuțiile dintre ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, și omologul său rus, Serghei Lavrov, au ridicat semne de întrebare. Acestea au inclus promisiuni de intervenție în UE pentru ridicarea sancțiunilor impuse oligarhilor ruși, precum și comploturi pentru blocarea aderării Ucrainei la UE. Au apărut și stenograme în care Orban se compara cu un „șoarece” care ajută un „leu” (referire la Putin), stârnind râsul dictatorului rus.

Manipulare și dezinformare în campanie

Orban a concentrat campania pe atacuri constante împotriva Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski, reluând retorica rusă. A acuzat Ucraina de comploturi împotriva familiei sale, amplificând tensiunile. Mai mult, cu o săptămână înaintea alegerilor, Orban a acuzat Ucraina de o tentativă de sabotaj la gazoductul Balkan Stream. Ucraina a negat orice implicare, denunțând o operațiune sub steag fals.

Viktor Orban și-a axat strategia pe mesajul că, în cazul pierderii alegerilor, maghiarii vor fi implicați în război, Budapesta va fi sclava UE și țara se va confrunta cu sărăcie din cauza taxelor impuse de Bruxelles.

Folosirea inteligenței artificiale și a imaginilor generate prin AI a jucat un rol important. Un videoclip care simula execuția unui soldat maghiar, distribuit de Fidesz, a avut un impact emoțional puternic.

Contracandidatul Peter Magyar a fost ținta unei campanii de defăimare, inclusiv prin amenințări cu publicarea de materiale compromițătoare.

Implicațiile pentru România și sistemul electoral

Partidul Socialist Maghiar (MSZP), urmașul Partidului Comunist, a anunțat că nu va mai participa la alegeri, marcând o schimbare semnificativă în peisajul politic.

În ceea ce privește România, campania electorală a lui Orban a început, de facto, încă din iulie 2025, cu lansarea unui proiect de comunicare online prin intermediul rețelelor sociale dedicat maghiarilor din Transilvania.

În România, au fost preluate și popularizate mesaje anti-ucrainene și anti-UE, reflectând tematicile campaniei lui Orban. Parchetul Suveranist Maghiar a atacat un jurnalist care a raportat despre legăturile ministrului de Externe cu Moscova, acuzațiile fiind considerate inspirate din metodele sovietice. Jurnaliștii români de la Context.ro au identificat manipulări digitale, inclusiv conturi de TikTok cu comportament suspect și clipuri generate prin AI.

Sistemul electoral mixt din Ungaria, care favorizează partidul clasat pe primul loc, a amplificat majoritățile obținute de FIDESZ în trecut.

În prezent, Nicușor Dan este președintele României, iar Ilie Bolojan este prim-ministru.