Poluanții eterni, o amenințare pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, ar putea costa Uniunea Europeană între 330 de miliarde și 1.700 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu recent. Acesta evaluează în special impactul PFAS asupra sănătății umane și costurile asociate cu decontaminarea solurilor și a apei, prezentând patru scenarii posibile.
## Scenarii de decontaminare
În funcție de amploarea măsurilor decise de UE, costurile pot varia semnificativ. Scenariul cel mai costisitor include o depoluare extinsă a solurilor și tratarea apelor uzate pentru a garanta respectarea standardelor de mediu ridicate în apă, pentru aproximativ douăzeci de PFAS. Acest lucru ar implica o investiție masivă în tehnologii de curățare și monitorizare a mediului. Pe de altă parte, scenariul de 330 de miliarde de euro corespunde “opririi totale a producției și utilizării PFAS, dar fără tratarea suplimentară a apei potabile și fără tratarea specifică a apelor uzate”.
## Reglementarea PFAS în UE
Comisia Europeană dorește să interzică PFAS în produsele de consum curent, prevăzând totuși “excepții pentru sectoarele strategice”. Acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei, care ar trebui să găsească alternative pentru aceste substanțe chimice. Propunerea de lege a Comisiei Europene nu este așteptată înainte de sfârșitul anului 2026, într-un context marcat de numeroase incertitudini cu privire la derogările de care ar putea beneficia anumite industrii.
## Impactul PFAS asupra sănătății și mediului
PFAS sunt substanțe chimice per- și polifluoroalchilate care se descompun extrem de lent, ceea ce le-a conferit porecla de “poluanți eterni”. Ele pot avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv o creștere a nivelului colesterolului și a riscului de cancer, precum și efecte asupra fertilității și dezvoltării fătului. De asemenea, aceste substanțe sunt prezente în multe produse de uz curent, de la cutii de pizza și îmbrăcăminte la ustensile de bucătărie și ambalaje, datorită proprietăților lor antiaderente, impermeabile sau rezistente la căldură. Pentru a legifera, Bruxelles trebuie să se bazeze pe două avize decisive ale Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), unul așteptat în martie privind evaluarea riscurilor PFAS, și celălalt prevăzut pentru sfârșitul anului 2026 privind impactul socio-economic al unei interdicții în UE. Pe măsură ce dezbaterile continuă, este clar că problema PFAS necesită o abordare coordonată și eficientă pentru a proteja sănătatea publică și mediul înconjurător.
