Uniunea Europeană a intrat într-o nouă fază a politicii sale privind sprijinul la energie, una în care protecţia universală a fost înlocuită de protecţia socială ţintită. De la începutul acestui an, sprijinul pentru energie în UE este acordat aproape exclusiv consumatorilor vulnerabili, prin mecanisme sociale. România se numără printre puţinele state care mai aplică scheme generale de protecţie, alături de ţări precum Croaţia, Polonia, Slovacia şi Ungaria.
### Situația actuală a sprijinului energetic în UE
potentat că “Deşi România are un preţ la populaţie raportat la puterea de cumpărare de circa patru ori mai mare decât ţara cu cel mai mic preţ, are ajutoare (gaz şi electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de circa cinci ori mai mici decât ţara cu preţul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare”. Acest lucru evidențiază discrepanța între prețurile la energie și nivelul de sprijin oferit consumatorilor vulnerabili în România, comparativ cu alte state membre ale UE.
### Noua abordare a sprijinului energetic
Majoritatea statelor membre au acceptat că subvenţionarea generală este fiscal nesustenabilă, distorsionează investiţiile în eficienţă şi energie curată și intră în conflict cu regulile climatice și bugetare europene. În această nouă abordare, protecţia universală a fost înlocuită de protecţia socială ţintită, astfel încât sprijinul să fie direcţionat către cei care au nevoie de el. Acest lucru este reflectat și de ponderea mică a ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili în România, comparativ cu alte state.
### Implicații și perspective
Din 2026, devine operaţional Social Climate Fund, un nou mecanism european dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziţia energetică, inclusiv prin acoperirea costurilor de încălzire și energie. “Acesta nu este un nou plafon european, ci un instrument de cofinanţare socială, care mută protecţia de la factura tuturor la sprijinul direcţionat pentru gospodăriile expuse la sărăcie energetică”. Această schimbare de abordare în politica energetică a UE are implicații semnificative pentru statele membre, inclusiv România, care trebuie să se adapteze la noile reguli și să găsească soluții pentru a sprijini consumatorii vulnerabili.
