Trump, după ce a negat: „Nu am vorbit despre asta”

O avocată și scriitoare română, Anina Ciuciu, propune recunoașterea oficială a genocidului romilor în Franța în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o tragedie istorică încă insuficient cunoscută. Inițiativa vine în contextul în care tot mai multe voci cer o abordare mai profundă a istoriei și o recunoaștere a suferințelor îndurate de romi. Ciuciu, strănepoata unor români deportați, își dorește să aducă în atenția publică și politică o pagină întunecată a istoriei, ascunsă adesea în umbra Holocaustului. Propunerea include și stabilirea unei zile de comemorare națională.

O istorie personală dureroasă

Anina Ciuciu, născută în Craiova, a descoperit o parte importantă din istoria familiei sale abia în 2014, în timpul unei vizite la Auschwitz-Birkenau. Acolo, pe plăcile comemorative, a regăsit nume și locuri familiare. Ulterior, a aflat că străbunicii săi, români de etnie romă, au fost deportați în Ucraina. Experiența deportării și a discriminării a marcat-o profund. Stabilindu-se în Franța la vârsta de opt ani, după ce familia a fugit din România, Ciuciu a trecut prin numeroase experiențe dificile. Aceste experiențe au inspirat-o să scrie cartea „Mândră să fiu romă”.

Un genocid uitat

Propunerea de rezoluție susținută de 37 de deputați francezi din diferite partide solicită guvernului recunoașterea oficială a genocidului romilor, sintilor, gitanilor, manuchilor, yenichilor și călătorilor din perioada 1940-1946. Propunerea de lege cere și stabilirea zilei de 2 august drept zi de comemorare națională. Ziua de 2 august marchează masacrul a 4.300 de romi la Auschwitz-Birkenau în 1944. În 2015, Parlamentul European a cerut statelor membre să recunoască genocidul romilor, care a făcut între 300.000 și 500.000 de victime.

Mărturii cutremurătoare

Lea Bony, purtătoare de cuvânt a asociației Zor, înființată de Anina Ciuciu și alți descendenți ai romilor, a descoperit numele bunicului său patern în arhive. Marie-Louise Bony, mătușa lui Lea, a depus mărturie despre ororile din lagărul Rivesaltes, unde a fost martora lipsurilor și torturii. La 88 de ani, ea a povestit despre viața în lagăr, evocând amintiri dureroase. Adoptarea rezoluției ar putea deschide calea către crearea unei comisii de despăgubiri pentru victimele persecuției romilor, similar cu demersurile realizate în cazul victimelor evreiești ale Holocaustului. Anina Ciuciu subliniază necesitatea recunoașterii acestui tip de rasism, care încă există, și a acțiunilor pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete.