România, campioana europeană la tineri blocați: educație separată de muncă și o generație pierdută
Un studiu recent, realizat de specialiștii de la Consilium Policy Advisors Group (CPAG), arată că România se confruntă cu o criză majoră în ceea ce privește tranziția tinerilor de la educație la muncă. Analiza datelor Eurostat scoate la iveală o situație alarmantă: țara noastră conduce detașat în Uniunea Europeană la capitolul tineri care nu reușesc să combine studiile cu experiența profesională, dar și la rata tinerilor care nu sunt nici la școală, nici la muncă.
O discrepanță alarmantă: școală versus piața muncii
Studiul ”Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” demonstrează o separare rigidă între educație și piața muncii în România. Datele arată că doar 1,19% dintre studenți sunt implicați simultan în educație și activități profesionale, comparativ cu media europeană de 11,6%. Practic, România stă mult mai prost decât celelalte state membre, fiind o categorie structural distinctă.
O altă constatare îngrijorătoare este că 97% dintre tinerii din învățământul formal nu participă la piața muncii. Această cifră contrastează puternic cu media europeană de 71,4%, indicând bariere semnificative, atât instituționale, cât și de reglementare, care împiedică studenții să combine studiile cu experiența profesională. Pe lângă acestea, România înregistrează cea mai mare rată NEET (Not in Employment, Education or Training) din UE, de 19,4%. Asta înseamnă aproape 588.000 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani afectați, aproape dublu față de media europeană de 11%.
Factori determinanți și consecințe grave
Studiul CPAG menționează mai mulți factori care contribuie la această situație delicată. Părăsirea timpurie a școlii este identificată ca un factor major. 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE. De asemenea, rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024, o regresie rară în țările OCDE.
Nemulțumirea salarială este un alt obstacol important. 44% dintre tineri menționează salariile mici drept principalul motiv de frustrare, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții. Emigrația se adaugă la complexitatea problemei, studiul arătând că 66% dintre tineri exprimă atitudini orientate spre emigrare. 28% intenționează să plece în termen de 12 luni, în special tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație.
Soluții sau măsuri concrete: unde ne situăm?
Un raport emis în aceeași perioadă de către Guvernul României a subliniat importanța investițiilor în educație și formare profesională. Autoritățile au menționat că vor fi alocate fonduri pentru a sprijini programele de ucenicie și stagii practice, cu scopul de a facilita tranziția tinerilor de la școală la muncă. Totodată, se dorește o colaborare mai strânsă cu mediul de afaceri, pentru a alinia curriculumul școlar la cerințele pieței muncii.
