Cluj -0°C
Constanța 3°C
Tisza, balansând între Bruxelles și suveranismul „soft”
Alegerile parlamentare din Ungaria au adus în prim-plan temele de politică externă, o schimbare majoră față de campaniile anterioare dominate de probleme interne. Războiul din Ucraina a fost cheia de boltă a discursului premierului Viktor Orban, care a încercat să înlocuiască temele familiare ale migrației, performanțelor economice și a criticilor la adresa lui George Soros. Partidul Tisza, considerat cu prima șansă în sondaje, a reacționat la această schimbare.
Prioritatea: fondurile europene
Unul dintre miniștrii desemnați de Tisza este Anita Orban, propusă pentru funcția de ministru de Externe. Economia va fi condusă de Istvan Kapitany, fost CEO-adjunct al companiei Shell, un manager cunoscut în Ungaria. Partidul Tisza își propune să deblocheze accesul la fondurile europene de miliarde de euro, acces blocat de guvernul Orban. Această strategie va influența relansarea economică și, posibil, rezultatele alegerilor din 2030.
Obiectivul principal al Tisza în politica externă este reabilitarea Ungariei ca membru disciplinat al Uniunii Europene. Anita Orban a subliniat necesitatea ca Ungaria „să înceteze să mai fie un băț în roate și să devină o spiță în roată”. Aceasta implică reconstruirea încrederii între aliați și oprirea rolului de factor perturbator în procesul decizional al UE. Acest rol a fost adesea perceput ca fiind menit să protejeze interesele Rusiei și Chinei, mai degrabă decât pe cele naționale.
Reformă și justiție
În relația cu Uniunea Europeană, Tisza pune accent pe restaurarea încrederii, propunând relansarea dialogului cu Comisia Europeană și statele-cheie. De asemenea, obiectivul imediat este deblocarea fondurilor europene. Blocarea acestora a contribuit la nemulțumirea cetățenilor față de guvernul Orban. Un guvern Tisza ar trebui să deblocheze fonduri în valoare de cel puțin 18 miliarde de euro.
Reforma justiției este un alt punct important. Partidul Tisza promovează obiective generale, precum lupta împotriva corupției, separarea puterilor în stat și demontarea „sistemului Orban”. Cu toate acestea, acțiunile concrete nu sunt prezentate în detaliu. Partidul se bazează pe independența justiției, combaterea corupției sistemice, resetarea statului de drept și noi legi pentru mass-media, concepute împreună cu societatea civilă. O eventuală guvernare Tisza ar necesita „epurarea” aliaților lui Viktor Orban din justiție, companiile de stat și presă.
Ungaria și politica externă
Tisza este un partid pro-european, dar cu inclinații eurosceptice. Susține aprofundarea integrării în anumite domenii, fără a exclude adoptarea monedei euro pe termen lung. Partidul insistă pe protejarea intereselor naționale, în special în agricultură și în bugetul UE. În ceea ce privește migrația, Tisza se distanțează clar de linia liberală, susținând întărirea frontierelor externe și menținerea unui rol important pentru statele membre. Sondajele arată că cetățenii maghiari sunt mai degrabă eurosceptici, cu o parte semnificativă care aprobă deciziile conducerii UE, dar și modul în care Vladimir Putin conduce Rusia.
Tisza adoptă o poziție precaută față de Ucraina. Partidul susține sprijinul pentru Kiev ca parte a solidarității europene, văzând acțiunile ca un test pentru credibilitatea Ungariei în Occident. Peter Magyar și colegii săi evită declarațiile tranșante, susținând menținerea unei poziții comune a UE și exprimând rezerve în privința ajutorului financiar. Se opun livrărilor directe de arme din partea Ungariei. Sprijină aderarea Ucrainei la UE, dar insistă asupra condiționalității, propunând, de asemenea, organizarea unui referendum național pe acest subiect. Tisza se pronunță pentru relații bilaterale cu Kievul în ceea ce privește drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
Nu se așteaptă o relație ușoară cu Slovacia, în contextul guvernării eurosceptice a premierului Robert Fico. Diferențele de opinie sunt așteptate și din cauza unei legi slovace care interzice criticile publice la adresa decretelor Benes. Tisza nu este de acord cu această lege, ceea ce anunță o relație dificilă cu Bratislava.
În contextul războiului din Ucraina, Tisza și Magyar susțin pozițiile comune ale NATO și UE. Resping trimiterea de trupe pe front și reintroducerea serviciului militar obligatoriu, promițând o revizuire a misiunilor externe, în funcție de interesul național. În plan financiar, Tisza își asumă creșterea cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035. Relația cu Statele Unite este abordată într-un mod mai puțin ideologic: se vizează parteneriate stabile, indiferent de administrația de la Washington.
Diferența majoră față de guvernul Viktor Orban este relația cu Rusia. Tisza se aliniază la politica UE și NATO, considerând că apropierea de Moscova a slăbit poziția Ungariei în Occident. Partidul propune reducerea dependenței energetice de Rusia și revizuirea acordurilor existente, inclusiv în domeniul nuclear, cu accent pe centrala de la Paks.
Pe 20 februarie 2026, au fost publicate rezultatele unui sondaj de opinie care arată schimbări semnificative în percepția publică asupra politicii externe.
