Ținerii din Generația Z, șoc pentru joburile full-time: Criza din 2008 i-a marcat

Generația Z din România, înclinată spre flexibilitate: de ce tinerii evită joburile full-time

Tinerii din Generația Z par să redefinească noțiunea de succes profesional. Un studiu recent arată o creștere a preferinței pentru locurile de muncă multiple, practicate simultan, în detrimentul angajării clasice cu normă întreagă. Schimbarea reflectă o adaptare la realitățile economice și o dorință de a echilibra munca cu alte aspecte ale vieții.

De ce Generația Z alege poli-angajarea?

Locurile de muncă cu normă întreagă, odinioară considerate idealul, cedează teren în fața poli-angajării. Această tendință este remarcabilă, Generația Z fiind principalul motor al acestei schimbări. Peste jumătate dintre cei implicați în această practică fac parte din această generație. Motivele sunt multiple. Incertitudinea economică și costul ridicat al vieții au un rol important. Tot mai mulți tineri caută flexibilitate și posibilitatea de a-și gestiona singuri timpul.

Generația Z, crescută cu lecțiile crizei financiare din 2008, pare să aibă o abordare diferită a muncii. Se observă o reticență față de angajamentele pe termen lung și o dorință de a evita riscurile. Un singur loc de muncă nu mai garantează stabilitatea dorită. Schimbarea este, așadar, culturală și economică, modelând o mentalitate concentrată pe diversificare și adaptabilitate. Locurile de muncă multiple devin răspunsul la o piață a muncii percepută ca fiind restrictivă.

Inteligența artificială și viitorul muncii pentru tineri

Inteligența artificială (AI) joacă un rol important în modul în care Generația Z abordează munca. Cei care combină un job cu normă întreagă cu alte activități par să fie mai deschiși spre utilizarea AI. Aceștia văd în AI un instrument de eficientizare și gestionare a sarcinilor.

Pe de altă parte, cei care aleg poli-angajarea, fără un loc de muncă stabil, pot percepe AI ca pe o amenințare. Tehnologia ar putea automatiza locurile de muncă pe care le dețin, generând nesiguranță. Această rezistență față de AI reflectă preocupările legate de stabilitatea locurilor de muncă și de controlul asupra veniturilor.

Consecințele schimbărilor în piața muncii

Schimbările în preferințele Generației Z nu indică neapărat o criză pe piața muncii. Ele reflectă o forță de muncă remodelată de presiunile economice și aspirațiile generaționale. Mulți tineri se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil. Unii aleg să renunțe la studiile universitare, orientându-se către meserii. Schimbarea rapidă a locurilor de muncă a devenit o strategie de adaptare.

Un studiu recent sugerează că mulți tineri sunt concediați la scurt timp după angajare. Lipsa de inițiativă, comportamentul neprofesionist și abilitățile slabe de comunicare sunt printre motivele invocate. Aceste experiențe alimentează ciclul care îndepărtează tinerii de angajarea tradițională.

Conform studiului, aproape 75% dintre angajații cu program flexibil consideră că AI îi ajută să își respecte programul.