Curtea de Apel București a explicat recent motivele pentru care unele dosare de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor de iarnă au primit termene foarte scurte de judecată. “Obligație legală, nu opțiune discreționară” este răspunsul instanței la întrebarea cum se explică aceste termene extrem de scurte, unele fiind fixate chiar de pe o zi pe alta.
## Contextul cauzelor urgente
Potrivit Curții de Apel București, legea impune “proceduri cu caracter de urgență și termene procedurale foarte scurte” pentru anumite tipuri de dosare, printre care se numără plângerile împotriva măsurii luării în custodie publică, cererile de prelungire a custodiei publice, cererile de suspendare a executării actelor administrative și ordonanțele președințiale. De exemplu, plângerile împotriva luării în custodie publică trebuie soluționate de urgență, în maximum trei zile, conform prevederilor OUG nr. 194/2002.
## Dosare împotriva Guvernului
În ultimele zile ale anului 2025 și la începutul lui 2026, au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale, care au primit termene de judecată extrem de scurte. Printre acestea se numără cereri de suspendare a unor acte administrative, inclusiv o decizie a premierului Ilie Bolojan privind constituirea unui comitet consultativ pentru analiza legislației din domeniul justiției. Toate aceste dosare au primit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, în condițiile în care intervalul 1–4 ianuarie a fost nelucrător.
## Reacția instanței
“Fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative stabilite de lege”, se arată în informarea Curții de Apel București. Instanța precizează că judecătorii sunt independenți și reafirmă angajamentul instituției pentru transparență și corecta informare a publicului. Contextul juridic tensionat apare pe fondul dezbaterilor privind pensiile speciale ale magistraților și al avertismentelor publice formulate anterior de reprezentanți ai sistemului judiciar. Situația rămâne sub observație, urmând ca evoluțiile să fie monitorizate cu atenție de către toate părțile implicate.
