Trump își conturează politica externă prin amenințări și operațiuni controversate
Președintele american Donald Trump a dat un nou impuls ambițiilor sale în politica externă, capturând pe o cale dramatică președintele venezuelean Nicolás Maduro și soția sa dintr-o reședință fortificată din Caracas. Această acțiune, desfășurată în urma unor amenințări directe watrice, marchează o etapă semnificativă în al doilea său mandat, desfășurându-se sub umbrela unei doctrine rebranduite, denumită „Donroe Doctrine”, inspirată din principiile Monroe care proclamau supremația americană în emisfera vestică.
„Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale”, a declarat Trump, subliniind importanța strategică a insulei, bogată în minerale rare. Această declarație vine în contextul în care islanda, parte a Regatului Danemarcei, se află sub supravegherea militară americană prin baza Pituffik. În ciuda ambițiilor sale, premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen a respins inițiativa, considerând-o o „fantezie” și făcând apel la respectarea dreptului internațional.
Tensiuni cu vecinii Sud-Americani
Într-un interval scurt după raidul din Venezuela, Trump a emis un avertisment serios și către președintele colombian Gustavo Petro, spunându-i să „își protejeze spatele”. Columbia, aflată la granița de vest a Venezuelei, este un important producător de resurse precum petrol și aur, dar și un nod central în traficul de droguri. De asemenea, SUA au impus sancțiuni asupra lui Petro, acuzându-l că facilitează activitatea cartelurilor. „Columbia este condusă de un om bolnav care vinde cocaină în Statele Unite”, a afirmat Trump, stârnind temeri cu privire la o posibilă intervenție militară.
Îngrijorări internaționale și reacții din Iran
Pe plan global, Iranul rămâne un alt punct de focalizare. În timp ce țara se confruntă cu proteste masive împotriva guvernului său, Trump a amenințat fără echivoc că „vor fi loviți foarte tare” dacă autoritățile continuă să-și reprime brutal cetățenii. Deși Iran nu se încadrează în noua viziune a doctrinei lui Trump, președintele american nu exclude acțiunile militare în cazul în care protestele vor continua să ducă la pierderi de vieți omenești.
Această intensificare a retoricii agresive vine pe fondul colaborărilor între Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care l-au avut ca temă principală de discuție viziuni asupra Iranului și posibile noi atacuri în 2026.
În timp ce Trump amenință și discută despre posibile acțiuni militare, el sugerează că în cazul Cubei, unde guvernul se află sub presiunea economică, armele nu sunt necesare: „Nu cred că mai este nevoie de acțiune, deoarece pare că se duce la vale”, a afirmat el. Declarațiile lui Trump ilustrează o abordare pragmatică, axată pe incapacitatea Cubei de a-și susține economiile.
Discuțiile despre intervențiile în vecinătățile Americii Latine subliniază o schimbare radicală în modul în care Washingtonul își propune să își afișeze puterea. De la dorința de a „construi un zid” la granița cu Mexicul, Trump își extinde acum ambițiile geopolitice, sugerând chiar și o redenumire a Golfului Mexic în „Gulf of America”.
Reacțiile internaționale sunt variate, fiecare țară implicată având propriile resurse și politici internes ce influențează relațiile cu Statele Unite. Rămâne de văzut cum aceste acțiuni vor afecta stabilitatea în regiune și cum națiunile vizate vor răspunde presiunilor crescânde din partea unei administrații americane hotărâte să își reafirme influența regională.
