Țară din greșeli: Ce catastrofă macroeconomică s-a abătut asupra României

Economistul Radu Georgescu avertizează: Cursul Leu/Euro, Mai Periculos Decât Deficitul Bugetar

București – Deși dezbaterile publice se concentrează pe deficitul bugetar, economistul Radu Georgescu trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce consideră a fi o problemă mult mai gravă pentru economia României: cursul leu/euro. Acesta susține că menținerea unui curs stabil al monedei europene reprezintă un risc major, mai ales în contextul dezechilibrelor economice existente.

nn

Economistul argumentează că deficitul de cont curent al României, cel mai mare din Europa, pune o presiune constantă pe deprecierea leului. Anual, din țară ies peste 30 de miliarde de euro mai mult decât intră. Întrebarea crucială este, așadar, cum reușește euro să rămână relativ stabil și de unde provin fondurile necesare pentru acoperirea acestui deficit masiv.

Intervențiile guvernului și bnr, soluții temporare?

Radu Georgescu explică faptul că autoritățile, respectiv Guvernul și Banca Națională a României (BNR), intervin pentru a susține leul. Aceste intervenții se realizează prin vânzarea de euro de către BNR și prin împrumuturi contractate de Guvern pentru a finanța deficitul bugetar. Economistul avertizează însă că aceste măsuri sunt de scurtă durată.

nn

În martie, BNR ar fi vândut aproximativ 1 miliard de euro pentru a menține cursul. În februarie, Guvernul a împrumutat 5 miliarde de euro în același scop. Georgescu subliniază că o eventuală creștere a cursului valutar ar putea genera efecte economice severe.

Semnale de alarmă: Dobânzi ridicate și pierderea încrederii

Un alt aspect îngrijorător, subliniat de economist, este pierderea încrederii investitorilor străini. România plătește cele mai mari dobânzi la credite din Europa, depășind chiar și țări considerate „junk”, precum Serbia, Albania sau Bosnia. Acest lucru reflectă primele de risc ridicate, un indicator al percepției investitorilor asupra riscurilor economice din România.

nn

Agenția de rating Standard & Poor’s a menținut perspectiva negativă pentru România, ceea ce confirmă îngrijorările legate de evoluția economică. Georgescu observă că singurul sprijin real pentru țara noastră îl reprezintă fondurile din PNRR, deoarece acestea sunt nerambursabile. Cu toate acestea, în aprilie 2026, România nu a primit niciun euro din PNRR în cursul anului, fondurile fiind blocate de aproximativ 10 luni.

nn

Fondurile europene disponibile sub formă de împrumuturi, precum schema SAFE, sau care necesită o contribuție din partea României, cum este cazul fondurilor de coeziune, contribuie la creșterea datoriei publice, care a depășit deja pragul critic de 60% din PIB.

nn

Radu Georgescu compară situația din România cu cea a Turciei, care s-a confruntat cu un deficit de cont curent similar. În Turcia, din 2021, cursul euro/liră a crescut de cinci ori în trei ani. Economistul sugerează că un curs de 15 lei pentru un euro în România, în următorii 2-3 ani, nu ar fi un scenariu imposibil.