Cluj 17°C
Timișoara 19°C
Iași 14°C
SUA oferă Iran 20 miliarde dolari pentru uraniu: Tranzacție istorică în discuție
SUA și Iranul negociază intens un acord care ar putea pune capăt conflictului din regiune, cu o posibilă eliberare a fondurilor iraniene înghețate în schimbul renunțării Teheranului la stocul său de uraniu îmbogățit. Discuțiile, conduse de mediatori din Pakistan, cu sprijin din partea Egiptului și Turciei, au înregistrat progrese, deși persistă diferențe semnificative. Suma vehiculată pentru eliberarea fondurilor iraniene ar putea ajunge la 20 de miliarde de dolari.
Schimb de uraniu pe fonduri
Unul din punctele-cheie ale negocierilor este soarta stocului de uraniu îmbogățit deținut de Iran. Administrația americană consideră prioritar ca Iranul să nu aibă acces la cele aproape 2.000 de kilograme de uraniu îmbogățit, în special cele 450 de kilograme îmbogățite la 60%. În schimbul renunțării la acest stoc, Statele Unite ar putea debloca fonduri iraniene înghețate, estimate inițial la 6 miliarde de dolari, suma fiind acum negociată la 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a descris acest concept drept „una dintre multele discuții” în curs.
Partea iraniană are o nevoie stringentă de acces la aceste fonduri, în timp ce negociază termenii de utilizare a acestora. Potrivit informațiilor, Iranul dorește să utilizeze aceste fonduri pentru a se reîntoarce în sistemul financiar global, pentru a vinde petrol la prețuri de piață fără sancțiuni și pentru a evita restricțiile impuse de sancțiuni. În același timp, Iranul pare hotărât să-și mențină programul nuclear.
Moratoriu nuclear și rolul Israelului
În paralel cu discuțiile privind fondurile, se negociază și un moratoriu asupra îmbogățirii nucleare. Statele Unite au propus un moratoriu de 20 de ani, în timp ce Iranul a avansat o perioadă de cinci ani. De asemenea, memorandumul de înțelegere în discuție prevede posibilitatea ca o parte din uraniul puternic îmbogățit să fie transportată într-o țară terță, iar o altă parte să fie „amestecată” în Iran sub supraveghere internațională.
Totodată, memorandumul de înțelegere abordează și subiectul reactoarelor nucleare de cercetare din Iran, permițând țării să le dețină pentru producerea de izotopi medicali. Documentul prevede, de asemenea, ca toate instalațiile nucleare iraniene să fie amplasate la suprafață, cele subterane urmând a fi scoase din funcțiune.
Relațiile cu Israelul și sprijinul pentru grupările regionale aliniate cu Teheranul sunt, de asemenea, subiecte de dezbatere. Republicanii americani și susținători ai Israelului au subliniat importanța includerii acestor aspecte în orice acord cu Iranul. Fostul președinte Donald Trump a criticat dur administrația Obama pentru eliberarea sumelor considerabile de fonduri iraniene în cadrul acordului nuclear din 2015.
Reacții și declarații oficiale
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a calificat discuțiile drept „productive”, dar a subliniat că negocierile nu se vor purta prin intermediul presei. Din partea politicului, senatorul Lindsey Graham a menționat că Donald Trump a avut contacte directe cu partea iraniană, iar discuțiile au devenit „sportive”.
Donald Trump a declarat că Iranul a fost de acord, în timpul negocierilor, să se angajeze la „o declarație foarte, foarte puternică că nu va avea arme nucleare”. El a menționat, de asemenea, că Iranul ar fi fost de acord să ofere SUA „praful nuclear”, o referire la stocul de uraniu îmbogățit. Trump a adăugat că sunt aproape de finalizarea unui acord, dar că, în cazul eșecului, se va relua conflictul. Armistițiul curent expirat la 21 aprilie va fi prelungit dacă va fi necesar.
