Studiu: Ai-ul la muncă poate duce la epuizarea angajaților

Inteligența artificială la locul de muncă: Promisiuni, stres și „epuizare cerebrală”

Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la locul de muncă promite creșterea productivității și eliberarea angajaților de sarcini repetitive. Cu toate acestea, un studiu recent al Boston Consulting Group semnalează un efect secundar neașteptat: „epuizarea cerebrală” — o stare de oboseală mentală intensă cauzată de utilizarea excesivă sau supravegherea instrumentelor de IA. Fenomenul ridică semne de întrebare cu privire la impactul real al noilor tehnologii asupra angajaților.

Efectul “brain fry” și dificultățile în gestionarea IA

Studiul, publicat în Harvard Business Review, descrie experiența angajaților care supraveghează mai mulți „agenți” de IA, software autonom conceput pentru a executa sarcini. Aceștia au raportat o senzație de „zumzet” mental, dificultăți de concentrare și epuizare. Autorii studiului au identificat această stare drept „AI brain fry”, un efect care contrazice promisiunea inițială a IA de a elibera timpul angajaților pentru activități mai importante.

„Contrar promisiunii de a avea mai mult timp pentru a ne concentra pe munca semnificativă, jonglarea și multitaskingul pot deveni trăsăturile definitorii ale muncii cu IA”, au scris autorii studiului. Un manager senior de inginerie a descris senzația ca „o duzină de file deschise în browser în capul meu, toate luptându-se pentru atenție”. Această solicitare mentală este asociată cu creșterea erorilor, oboselii decizionale și intenției de a demisiona.

Fenomenul „workslop” și consecințele cognitive

Un alt aspect menționat în analiza Harvard Business Review este fenomenul „workslop” — documente, prezentări și note de serviciu generate de IA care pot crea mai multă muncă suplimentară pentru angajații umani, care trebuie să corecteze erorile. Gabriella Rosen Kellerman, psihiatru și coautoare a raportului, explică faptul că workslop reflectă o „capitulare cognitivă” prin care angajații deleagă sarcini IA fără a acorda atenție rezultatelor.

Francesco Bonacci, CEO al Cua AI, a descris epuizarea cauzată de IA ca fiind „paralizia codării vibraționale”. „Îmi închei fiecare zi epuizat — nu din cauza muncii în sine, ci din cauza gestionării muncii”, a scris el într-un eseu.

Perspective și adaptare la noile tehnologii

Matthew Kropp, coautor al studiului despre „brain fry” și director general al BCG, consideră că aceste probleme ar putea fi temporare. El compară experiența de a gestiona mai multe instrumente de IA cu aceea de a învăța să conduci un Ferrari pentru prima dată: poți merge foarte repede, dar este ușor să pierzi controlul. Unii experți sunt de părere că este nevoie de timp pentru ca oamenii să se adapteze și să învețe cum să gestioneze eficient aceste noi instrumente.

Directorul Meta pentru siguranța și alinierea IA a relatat recent, pe rețelele sociale, despre o experiență în care roboții aproape că i-au șters căsuța de e-mail fără permisiune. Studiul subliniază că, spre deosebire de burnout, „brain fry” este o experiență acută, dar reversibilă.

Sursa: G4Media