Cluj 27°C
Stresul invizibil: Ce obiceiuri cresc cortizolul periculos
Conform Digi24: Obiceiurile cotidiene, de la somnul insuficient la alimentația dezechilibrată și consumul de stimulente, pot influența secreția de cortizol, hormonul stresului, fără ca noi să ne dăm seama. Valorile prea mari sau prea mici, atunci când persistă, pot indica o problemă medicală care necesită evaluare. Dr. Amalia Ioana Arhire, medic primar endocrinolog, specialist în diabet și nutriție, a explicat pentru Digi24.ro ce rezultate ar trebui să ne îngrijoreze, ce factori le pot modifica și cum poate fi păstrat cortizolul în limite normale.
Rolul și valorile normale ale cortizolului
Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, esențial pentru funcționarea organismului. Acesta joacă un rol important în răspunsul la stres, metabolism, menținerea tensiunii arteriale și reglarea ciclului somn-veghe. Secreția sa urmează un ritm circadian, fiind crescută dimineața și scăzând pe parcursul zilei, atingând nivelul minim noaptea.
„Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, două structuri de dimensiuni reduse situate deasupra rinichilor. Acesta contribuie la menținerea glicemiei și a tensiunii arteriale pe timpul nopții, dar intervine și în răspunsul organismului la stres, indiferent dacă solicitarea este fizică sau psihică,” a explicat Dr. Amalia Ioana Arhire.
Nivelul normal al cortizolului seric măsurat dimineața se situează, de regulă, între 5 și 25 de micrograme pe decilitru. Ora recoltării este crucială, deoarece valorile fluctuează pe parcursul zilei. O singură valoare modificată nu este suficientă pentru un diagnostic, rezultatul trebuind interpretat în contextul medical al fiecărui pacient.
Când devin îngrijorătoare nivelurile crescute de cortizol
Un nivel ridicat de cortizol devine mai îngrijorător atunci când depășirea limitelor normale se menține în timp. Un rezultat de peste 25 de micrograme pe decilitru dimineața poate ridica suspiciunea unui exces hormonal, dar necesită confirmare prin investigații suplimentare. Medicul poate recomanda determinarea ACTH-ului, hormonul produs de hipofiză care controlează secreția de cortizol, precum și analize precum cortizolul liber urinar sau cortizolul salivar.
„Un nivel ridicat devine mai îngrijorător atunci când depășirea limitelor normale se menține,” a precizat medicul.
Simptomele unui exces de cortizol pe termen lung pot include oboseală persistentă, creșterea tensiunii arteriale, modificări ale distribuției grăsimii corporale (acumulare în abdomen și trunchi), pierderea masei musculare, subțierea pielii, apariția mai frecventă a vânătăilor și probleme metabolice precum rezistența la insulină și creșterea glicemiei. Nu în ultimul rând, excesul poate fi legat de anumite afecțiuni medicale, dar nu implică automat prezența unei tumori.
Factori care influențează secreția de cortizol
Stresul cronic este unul dintre principalii factori asociați valorilor ridicate ale cortizolului. La acesta se adaugă anxietatea, depresia, tulburările de somn, durerea persistentă, bolile acute sau cronice, infecțiile și solicitările fizice intense.
Obiceiurile zilnice au, de asemenea, un rol semnificativ. Somnul insuficient, fragmentat sau la ore neregulate poate perturba ritmul circadian natural al cortizolului. Consumul de cafea și băuturi energizante poate amplifica temporar răspunsul organismului, în special pe fondul lipsei de somn. Alimentația dezechilibrată, mesele neregulate, fumatul, sedentarismul și izolarea socială pot contribui, de asemenea, la menținerea unei stări de stres fiziologic sau psihologic.
Dr. Arhire subliniază importanța contextului: „Un nivel ușor crescut al cortizolului nu trebuie analizat izolat. Ora recoltării, calitatea somnului, stresul din perioada respectivă, consumul de stimulente, starea generală de sănătate și eventualele tratamente pot influența rezultatul. Interpretarea corectă se face întotdeauna în context, iar o singură valoare modificată nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic.”
Sursa: Digi24
