Factori Cheie
- Şantierul Naval Mangalia, cel mai mare din România, intră în faliment, după ce creditorii au respins planul de reorganizare.
- Decizia pune sub semnul.
Şantierul Naval Mangalia, cel mai mare din România, intră în faliment, după ce creditorii au respins planul de reorganizare. Decizia pune sub semnul întrebării capacitatea țării de a construi nave militare, într-un context în care Guvernul vorbește despre creșterea cheltuielilor pentru apărare și despre suveranitate tehnologică.
Final de drum pentru Damen Shipyards Mangalia
Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus de CITR, administratorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia. Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, a declarat că respingerea planului înseamnă faliment și lichidare. Totuși, acesta a asigurat că drepturile salariale vor fi respectate. Activitatea curentă va fi oprită treptat, urmând procedurile legale de lichidare.
Datoriile șantierului se ridică la un miliard de lei, echivalentul a circa 207 milioane de euro, conform tabelului preliminar al creanțelor. Activul este evaluat la 1,26 miliarde de lei, conform evidențelor contabile. Planul de reorganizare viza atragerea unui investitor strategic, care să asigure resursele financiare necesare relansării activității.
Obstacole în calea reorganizării
Damen Holding, fostul acționar majoritar, cu 49%, a votat împotriva planului. Compania olandeză a explicat că planul nu prevedea rambursarea investițiilor și a împrumuturilor acordate de Damen Holding. Olandezii au precizat că sunt deschiși dialogului, dar că sprijinul poate fi oferit doar într-un cadru echitabil.
Șantierul Naval Mangalia avea capacitatea de a construi nave militare, corvete și nave de patrulare, capabilitate greu de înlocuit rapid. Vicepremierul Oana Gheorghiu a răspuns la întrebările legate de viitorul șantierului, că nu s-a implicat în dosar. A mai adăugat că România „probabil trebuie să găsească un investitor“.
Urmări și perspective
Intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia ridică semne de întrebare asupra capacității României de a-și dezvolta propria industrie de apărare. România are ca planuri creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB.
