SRI, Nicușor Dan și PSD în conflict: Serviciile secrete, necontrolate

Conform G4Media: Istoricul Dennis Deletant acuză SRI-ul de concertarea crizei politice din România

Istoricul britanic Dennis Deletant, o autoritate recunoscută în studiul istoriei României, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova că actuala criză politică din țară este orchestrată de Serviciul Român de Informații (SRI). Potrivit lui Deletant, această situație este o consecință a lipsei unei lustrații autentice după căderea comunismului, permițând menținerea influenței elementelor comuniste, în special în cadrul serviciilor secrete, care în prezent nu sunt supuse unui control civil sau politic adecvat.

Această instabilitate politică favorizează, în viziunea istoricului, interesele președintelui Rusiei, VLADIMIR Putin, prin vulnerabilizarea României și punerea în pericol a accesului la fondurile europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deletant a criticat și implicarea percepută a Președintelui Klaus Iohannis, sugerând că acesta a favorizat PSD-ul și a intervenit excesiv în sistemul electoral și de guvernare. O altă acuzație vizează întârzierea publicării unui raport promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, menționând că nu doar actorii ruși, ci și „mulți români” ar fi fost implicați în deturnarea acestui proces.

Serviciile de informații, incontrolabile și nereglementate

Dennis Deletant subliniază că România nu a beneficiat de o transparență democratică reală, exemplificând prin lipsa publicării unui raport detaliat despre amestecul extern și intern în alegerile prezidențiale din 2024. Deși promisiuni au fost făcute de președinte acum 12 luni, raportul așteptat nu a apărut. Istoricul reiterează problemele semnalate încă din 2007 privind lipsa unui control politic eficient asupra serviciilor de informații. Spre deosebire de state democratice, unde comisii parlamentare supraveghează activitatea serviciilor, în România accesul parlamentarilor la informații despre SRI este limitat, chiar și la nivel de rezumat.

Acesta amintește că, în urmă cu aproape două decenii, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și-a exprimat îngrijorarea cu privire la controlul deficitar asupra serviciilor românești. Deletant a intervenit atunci, analizând structura rapoartelor serviciilor, însă măcar o parte a criticilor sale nu au fost transpuse în acțiuni concrete. Problema aplicării legii versus simpla existență a acesteia a fost un obstacol major pentru România, afectând inclusiv aderarea timpurie la NATO din cauza neîncrederii partenerilor.

Beneficiarii crizei și problemele structurale ale României

Din perspectiva lui Dennis Deletant, principalul beneficiar al crizei politice din România este VLADIMIR Putin, care urmărește destabilizarea Europei. Instabilitatea guvernamentală duce la pierderea încrederii externe și poate pune în pericol fonduri europene vitale, cum ar fi cele 20 de miliarde de euro din PNRR, nerespectarea termenelor cauzând pierderea finanțării. Istoricul consideră că o altă problemă structurală a României este „impostura intelectuală” manifestată prin plagiat în mediul academic și hărțuirea jurnaliștilor de investigație, alături de corupția persistentă din politică și servicii.

În interviuri anterioare, Deletant a evidențiat că serviciile de informații din România au devenit „incontrolabile”, fără nicio putere civilă sau parlamentară deasupra lor. El a subliniat și impactul negativ al continuării influenței comuniste după 1989, împiedicând reforme reale și favorizând preluarea averilor fostei Securități de către „bogătașii de azi”. Accesul la arhive, refuzat de BNR, îi împiedică, în prezent, să documenteze pe deplin acest aspect.

Dennis Deletant, născut în 1945, este autorul uneia dintre cele mai apreciate istorii ale României, publicată în 1998, și a contribuit semnificativ la studii despre comunism, Securitate, regimul ION ANTONESCU, Holocaust și antisemitism. A fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic, Ordinul „Pentru Merit” și „Steaua României” și a devenit cetățean român în 2022. Deține titluri de Doctor Honoris Causa de la mai multe universități din țară și a primit Premiul Romulus Rusan în 2024. Prima sa vizită în România a avut loc în 1965.

Sursa: G4Media