Spasticitatea post-AVC, tratată: Ce trebuie să știe bolnavii și familiile lor

În România, mii de persoane se confruntă anual cu sechelele unui accident vascular cerebral (AVC), o afecțiune ce afectează calitatea vieții și necesită o recuperare complexă. Spasticitatea, o complicație frecventă, poate fi ameliorată prin tratament adecvat și intervenție timpurie, dar accesul la resurse și informare rămâne o provocare pentru pacienți și familiile acestora.

Spasticitatea, o consecință frecventă după AVC

Aproximativ 60.000 de români suferă anual un AVC, o cifră alarmantă care subliniază importanța informării și a accesului la îngrijire specializată. Spasticitatea, caracterizată prin rigiditatea și contracțiile involuntare ale mușchilor, afectează mobilitatea și independența pacienților. Aceasta poate duce la dificultăți în activitățile zilnice, precum îmbrăcatul sau deplasarea.

Studiile arată că spasticitatea apare la aproximativ un sfert dintre pacienții la două săptămâni după un AVC. Un an mai târziu, procentul crește la 38%, iar în cazul persoanelor cu AVC-uri repetate, ajunge la 44%. De aceea, medicii recomandă evaluarea medicală rapidă și începerea terapiilor adecvate la primele semne de rigiditate musculară.

Rolul esențial al echipei medicale și al familiei

Recuperarea după AVC este un proces complex, care necesită o echipă multidisciplinară. Kinetoterapia, exercițiile specifice și tratamentul medicamentos sunt esențiale în prevenirea contracturilor musculare și menținerea mobilității. Implicarea familiei este crucială, oferind suport emoțional și practic, dar și în respectarea programului de recuperare.

„Obiectivul principal al neurologului este să salveze viața pacientului în faza acută a AVC-ului, dar este la fel de important să informăm pacientul și familia că recuperarea medicală timpurie poate preveni spasticitatea și poate îmbunătăți semnificativ independența și calitatea vieții”, explică prof. univ. dr. Cristina Tiu, medic primar neurolog, șef secție Neurologie II, SUUB. Prof. univ. dr. Delia Cinteză, medic primar Medicină fizică și de Reabilitare, I.N.R.M.F.B., subliniază rolul esențial al familiei: „Susținerea și implicarea lor în programul de recuperare cresc șansele de succes ale terapiei”.

Obstacole în calea recuperării și importanța informării corecte

Unul dintre obstacolele majore în recuperare este lipsa unui parcurs clar după externarea din spital și accesul limitat la recuperare neurologică. Liliana Curea, președinte ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, atrage atenția asupra acestui aspect. Multe familii nu știu unde să meargă pentru recuperare sau trebuie să aștepte luni întregi pentru un loc într-un centru specializat.

Un alt impediment major este lipsa de informare. Mulți pacienți și aparținători consideră spasticitatea ca fiind o consecință inevitabilă a AVC-ului. Cu toate acestea, spasticitatea poate fi tratată și ameliorată semnificativ, dacă este diagnosticată și gestionată corespunzător. Tratamentul spasticității trebuie să fie complex și personalizat, incluzând kinetoterapie, terapie ocupațională și tratament adecvat.

În acest sens, Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA) militează pentru o îndrumare coerentă, un diagnostic precoce al spasticității, trimitere rapidă către recuperare și acces echitabil la tratamente moderne.

Mihai Constantinescu

Autor

Lasa un comentariu