Sorin Ovidiu Vântu scapă de plata a peste 3 milioane de dolari, după nouă ani de procese Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, în data de 26 martie, că Sorin Ovidiu Vântu nu este obligat să plătească suma de 3,12 milioane de dolari, suma fiind solicitată de Banca Română de Scont (BRS), instituție care a intrat în faliment

Sorin Ovidiu Vântu scapă de plata a peste 3 milioane de dolari, după nouă ani de procese

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, în data de 26 martie, că Sorin Ovidiu Vântu nu este obligat să plătească suma de 3,12 milioane de dolari, suma fiind solicitată de Banca Română de Scont (BRS), instituție care a intrat în faliment. Decizia, luată de instanța condusă de Lia Savonea, pune capăt unui proces de lungă durată, care a început în urmă cu nouă ani. Litigiul privea acuzații de prejudiciu adus de afacerist băncii.

O serie de procese care au durat ani de zile

Primul act al acestui proces a avut loc în martie 2017, când Banca Română de Scont, prin lichidatorul judiciar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, a deschis acțiunea în instanță. BRS solicita obligarea lui Sorin Ovidiu Vântu la plata de daune interese compensatorii în sumă de 3,12 milioane de dolari, plus dobânda legală aferentă. De asemenea, banca cerea anularea unor documente și operațiuni bancare. „Solicită instanței obligarea pârâtului la daune interese compensatorii în sumă de 3,12 milioane USD, pe temeiul art. 998, 1000 al. 3 și 1546 Cod civil-1865”, se arăta în cererea de chemare în judecată.

În martie 2020, Tribunalul București a respins pretențiile Băncii Române de Scont, motivând că nu au fost probate condițiile răspunderii civile delictuale. Instanța a concluzionat că nu au fost identificate „faptele ilicite delictuale” săvârșite de Vântu și nici „documentele pretins false”, componente ale prejudiciului invocat. Banca a contestat decizia, însă Curtea de Apel București a menținut, la rândul ei, încheierea Tribunalului. Dosarul a ajuns apoi la ÎCCJ, care l-a retrimis la Curtea de Apel București, unde a fost respins definitiv apelul.

Argumentele instanțelor în respingerea cererii

Instanțele au invocat absența probelor care să susțină acuzațiile de prejudiciu adus de Vântu. Un accent deosebit s-a pus pe faptul că nu s-au identificat „fapte ilicite delictuale” și nici documente false, elemente necesare pentru a stabili răspunderea civilă delictuală. Tribunalul București a subliniat, în motivarea deciziei, că nu au fost întrunite condițiile legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului.

În cadrul aceluiași proces, BRS a solicitat, printre altele, anularea unor operațiuni bancare, considerându-le ilegale. Instanțele au respins și aceste pretenții, considerând că acuzațiile nu au fost susținute de probe suficiente. Decizia ÎCCJ, prin respingerea recursului Băncii Române de Scont, încheie definitiv acest proces.

Sursa: G4Media