Creșterea prețului petrolului amenință economia globală: Recesiunea, un pericol real
București – Creșterea accelerată a prețului petrolului la nivel global ridică semne de întrebare serioase cu privire la stabilitatea economică. O analiză recentă realizată de Oxford Economics avertizează că, pentru a declanșa o recesiune globală, prețul țițeiului ar trebui să atingă o medie de 140 de dolari pe baril și să se mențină la acest nivel timp de două luni.
Efectele inflaționiste sunt deja resimțite, prețul petrolului Brent crescând cu peste 60% de la începutul conflictului din Iran. Șocurile petroliere din trecut au fost adesea urmate de scăderi semnificative pe piețele bursiere, inclusiv pentru indicele american de referință S&P 500.
SUA, un factor de echilibru în ecuația energetică
O veste bună pentru Occident este faptul că Statele Unite ale Americii au devenit cel mai mare producător de petrol și gaze din lume. Această poziție reduce parțial riscul de recesiune, eliminând o parte din riscul de aprovizionare. În contrast, în crizele petroliere din anii ’70, țările din Vest erau importatori net de petrol, ceea ce amplifica vulnerabilitățile economice.
În prezent, prețul Brent se situează între 108 și 109 dolari pe baril, o creștere importantă, dar încă sub pragul critic menționat de Oxford Economics. Agenția Internațională a Energiei (AIE) a intervenit pentru a combate efectele crizei, coordonând cea mai mare eliberare de țiței din rezervele sale din istoria de 52 de ani. Totuși, această măsură nu pare să fie suficientă pentru a stabiliza piața.
Estimări pesimiste și vulnerabilități regionale
Mai multe surse sunt de acord că piața petrolieră este sub presiune. Estimările Bloomberg arată că aproximativ 70% din deficitul de petrol de pe piața globală a fost deja acoperit prin rute alternative de export, consum din stocuri și țiței sancționat aflat în tranzit. În același timp, o analiză a Capital Economics sugerează că prețul Brent ar putea ajunge la 150 de dolari în următoarele șase luni, dacă tensiunile persistă.
Majoritatea importurilor de petrol ale Asiei tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Acest lucru face țările din regiune extrem de vulnerabile. Vietnamul, de exemplu, are rezerve de petrol pentru mai puțin de 20 de zile. În Europa, Germania, Regatul Unit și Italia sunt considerate cele mai expuse riscului de recesiune.
Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct nevralgic, cu implicații geopolitice majore. Recent, Iranul a permis selectiv navelor să tranziteze strâmtoarea. Donald Trump a cerut mai mult timp pentru redeschiderea acesteia. Ultimatumul lui Trump pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz trebuia să expire miercuri noaptea.
