Șocant: 50% din elevi abandonează liceul înainte de diplomă

Conform Nwradu.ro: Rata de promovabilitate la BAC: cifre care ascund realități îngrijorătoare

Rata de promovare la examenul național de Bacalaureat din acest an a atins aproape 75%, un procent considerat bun, superior anilor precedenți. Mai mult, rata de promovare pentru promoția curentă, elevii care au terminat clasa a XII-a în acest an, se apropie de 80%. Cu toate acestea, cifrele oficiale maschează probleme structurale persistente în sistemul de educație românesc.

Cei care nu ajung la examen: o mare ignorată

Analiza datelor dezvăluie discrepanțe semnificative. Din cei aproximativ 130.000 de elevi care au finalizat clasa a XII-a în acest an, doar 116.000 s-au înscris efectiv la Bacalaureat, 14.000 refuzând să participe. Această cifră devine alarmantă atunci când este corelată cu numărul total de elevi care au început ciclul primar. Aproape 68.000 de copii din generația care a început școala în 2013 nu au ajuns niciodată în clasa a XII-a, iar dintre cei care au ajuns, unii au ales să nu susțină examenul. Astfel, calculul arată că doar 51% din generația care a demarat studiile acum 12 ani a reușit să obțină diploma de Bacalaureat.

Educația, pilonul bunăstării: o corelație incontestabilă

Datele arată că o medie de doar 51% dintre cei care au început școala acum 12 ani au terminat-o cu succes, ridică semne de întrebare majore. Într-o economie globalizată și automatizată, care nu mai necesită forță de muncă agricolă sau industrială masivă ca în trecut, accentul se mută pe competențe și cunoștințe. Profesiile tradiționale, cum ar fi muncitorii din fabrici sau casierii, numărul lor scade constant datorită progresului tehnologic.

Chiar și în domenii care necesită efort fizic, precum livrări, reparații sau construcții, nivelul de calificare este tot mai important. Cercetările demonstrează constant o legătură directă între nivelul de educație și bunăstarea individuală și colectivă. Un studiu american, de exemplu, a arătat că persoanele cu un nivel educațional superior au, în medie, o viață mai prosperă financiar. Această corelație se observă și la nivel național, unde regiunile cu un nivel educațional mai ridicat tind să aibă și salarii medii mai mari și o economie mai robustă. Investițiile în educație atrag, la rândul lor, investiții în sectoare bazate pe cunoaștere, conducând la salarii mai bune, o bază fiscală mai solidă și o putere de cumpărare crescută.

O nouă paradigmă: de la „munca de jos” la valoarea adăugată

Este timpul să renunțăm la ideea convenabilă că societatea are nevoie predominant de persoane pregătite pentru „munca de jos”. Această nevoie s-a diminuat considerabil odată cu evoluția tehnologică și transformările economice. România are nevoie de specialiști în toate domeniile, de profesioniști cu abilități diverse, capabili să contribuie la dezvoltarea economiei pe baza valorii adăugate. Sistemul educațional trebuie să fie orientat spre formarea acestor competențe, asigurând că majoritatea cetățenilor pot concura pe piața muncii actuală și viitoare, nu doar să ocupe poziții marginale. Educația devine astfel cea mai sigură garanție a progresului individual și a bunăstării sociale.

Rămâne de urmărit cum vor evolua politicile educaționale pentru a răspunde acestor provocări, în contextul în care generațiile viitoare vor fi supuse unor presiuni economice și tehnologice tot mai mari.

Sursa: Nwradu.ro