Germania cere renunțarea la unanimitate în UE: Schimbare majoră în politica externă
Ministrul de Externe german, JOHANN WADEPHUL, a propus abolirea principiului unanimității în luarea deciziilor de politică externă și de securitate a Uniunii Europene. Declarația a fost făcută sâmbătă pentru publicațiile din grupul media Funke și vine pe fondul tensiunilor legate de sprijinul financiar pentru Ucraina. Această schimbare radicală ar putea afecta modul în care UE funcționează și ar permite o acțiune internațională mai rapidă.
Ungaria, mărul discordiei
Propunerea lui WADEPHUL vine în contextul disputei cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev. BUDAPESTA s-a opus acestui ajutor financiar, demonstrând limitele actualului sistem de vot. Situația a demonstrat că un singur stat membru poate bloca decizii importante, afectând capacitatea UE de a acționa unitar. „Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a declarat WADEPHUL. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029.
Majoritatea calificată: Un nou sistem de vot
WADEPHUL susține trecerea la votul cu majoritate calificată în Consiliul UE. Acest sistem presupune îndeplinirea a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre să voteze pentru (adică 15 din cele 27 de state membre actuale) și ca acele state membre să reprezinte cel puțin 65% din populația totală a UE. Ministrul german a subliniat că experiența recentă, în special în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva RUSIEI, argumentează în favoarea acestei schimbări.
În prezent, unanimitatea este necesară pentru o serie de chestiuni considerate sensibile de către statele membre. Acestea includ politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne. În astfel de cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.
