Iranul respinge cererile privind programul de îmbogățire a uraniului
Şeful agenţiei iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, a exclus joi orice restricţionare a programului de îmbogățire a uraniului. Afirmația vine pe fondul tensiunilor crescute cu Statele Unite ale Americii şi Israelul. Washingtonul şi Tel Aviv solicită Teheranului să renunțe la acest program, considerat de ei drept o amenințare.
Argumentele lui Teheran
Mohammad Eslami a declarat într-un interviu că pretențiile „dușmanilor” Iranului sunt doar „dorințe deșarte care vor fi îngropate”. Acesta a făcut declarațiile în contextul în care sunt programate discuții cu SUA, cu medierea Pakistanului. Eslami consideră că Statele Unite încearcă în mod inutil să își atingă obiectivele prin negocieri. Dosarul nuclear reprezintă un punct major de dezacord în cadrul viitoarelor discuții.
Teheranul insistă asupra dreptului său la energie nucleară civilă. Iranul neagă orice intenție de a fabrica o bombă atomică. Un plan în zece puncte propus de republică pentru a pune capăt conflictului include „acceptarea îmbogățirii”.
Punctul de vedere al Statelor Unite și al Israelului
SUA acuză Iranul că este pe cale să fabrice o armă atomică, o afirmație neconfirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Primele lovituri aeriene americano-israeliene de la sfârșitul lunii februarie au avut loc în timp ce Washingtonul cerea Teheranului să predea stocul său de uraniu puternic îmbogățit și să înceteze orice activitate de îmbogățire. Israelul, principalul aliat al SUA în regiune, împărtășește îngrijorările Washingtonului.
Discuțiile dintre Iran și Statele Unite, care vor avea loc cu medierea Pakistanului, vor aborda, cel mai probabil, și alte aspecte ale relațiilor bilaterale. Acestea includ, printre altele, conflictul din Yemen și sprijinul iranian pentru grupările armate din regiune. În timp ce tensiunile persistă, ambele părți par să fie interesate de găsirea unui teren comun. Până în prezent, negocierile au fost dificile și nu au dus la un acord.
