Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat joi că instituția financiară se așteaptă la o creștere a cererii de sprijin financiar, din cauza efectelor indirecte ale războiului din Orientul Mijlociu

Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat joi că instituția financiară se așteaptă la o creștere a cererii de sprijin financiar, din cauza efectelor indirecte ale războiului din Orientul Mijlociu. Suma este estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari. Georgieva a vorbit la sediul FMI, înaintea reuniunilor de săptămâna viitoare ale FMI și Băncii Mondiale.

Războiul, care a dus la întreruperi temporare, testează economia globală. Fluxul zilnic de petrol a fost redus cu 13%. Livrările de gaz natural lichefiat (LNG) au scăzut cu 20%. Aceste reduceri majore au declanșat o creștere a prețurilor la energie și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.

Georgieva a menționat că războiul a determinat instituția să revizuiască în jos prognoza de creștere economică globală, repetând un mesaj transmis anterior. „Dacă nu ar fi existat acest șoc, am fi revizuit în sus creșterea globală”, a spus Georgieva, subliniind investițiile puternice în tehnologie și condițiile financiare favorabile. „Dar acum, chiar și în cel mai optimist scenariu al nostru, creșterea va fi revizuită în jos.”

Războiul și implicațiile sale economice

Conflictul din Orientul Mijlociu prezintă riscuri semnificative, dar diferențiate, pentru statele membre FMI. Importatorii de petrol, care reprezintă aproximativ 80% dintre țări, sunt afectați de creșterea prețurilor și de lipsa de aprovizionare. Exportatorii de petrol și economiile non-petroliere din regiune au fost afectate disproporționat de conflict.

Conform declarațiilor Kristalinei Georgieva, „Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire simplă și rapidă la situația anterioară”. De exemplu, complexul Ras Laffan Industrial City din Qatar, care produce 93% din LNG-ul Golfului, este închis din 2 martie și ar putea dura între trei și cinci ani pentru a reveni la capacitatea maximă. Scăderea dramatică a traficului aerian și maritim din ultimele șase săptămâni este un alt aspect menționat de șefa FMI.

Conflictul, început pe 28 februarie, va avea efecte de propagare pe termen lung. Acestea includ închiderea rafinăriilor, lipsa produselor petroliere rafinate, perturbări în transport, turism și comerț. De asemenea, se estimează că alte 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară. Aceasta ar duce numărul total al persoanelor afectate de foamete la peste 360 de milioane.

Revizuirea prognozelor și rolul FMI

FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook. Acestea vor varia de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată.

Chiar și în scenariul considerat cel mai optimist, se așteaptă o retrogradare a prognozei de creștere. Motivul constă în distrugerile de infrastructură, perturbările de aprovizionare și pierderea încrederii. În ianuarie, FMI prognozase o creștere globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027, dar nu este clar cu cât vor fi reduse aceste estimări. Georgieva a declarat că și prognozele de inflație vor fi majorate.

Reuniunile de săptămâna viitoare vor implica mii de oficiali financiari din întreaga lume. Accentul va fi pus pe modul în care economiile pot face față șocului provocat de război și pe modul în care FMI poate ajuta țările în dificultate. Creșterea așteptată a cererilor de finanțare se adaugă la 140 de miliarde de dolari în programe active înainte de război. Împrumuturile noi aprobate de FMI între mai 2024 și martie 2025 depășesc 36 de miliarde de dolari, conform unui studiu al Boston University.

Georgieva a avertizat că șocul energetic crește deja așteptările de inflație pe termen scurt, deși așteptările pe termen lung rămân stabile.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți un armistițiu de două săptămâni cu Iranul.