Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat joi că instituția se așteaptă la o creștere semnificativă a cererilor de sprijin financiar, cu sume cuprinse între 20 și 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecințelor conflictului din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută înaintea reuniunilor FMI și Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare.
Impactul războiului asupra economiei globale
Georgieva a subliniat că războiul a determinat FMI să își revizuiască în scădere previziunile de creștere economică globală. Conflictul, care a început pe 28 februarie, va avea efecte secundare pe termen lung, inclusiv închiderea rafinăriilor de petrol și penuria de produse rafinate, cu consecințe directe asupra transportului, turismului și comerțului.
Complexul Ras Laffan din Qatar, o importantă sursă de gaze lichefiate, a fost închis din 2 martie și se estimează că va dura între trei și cinci ani până la revenirea la capacitatea maximă. Directorul FMI a atenționat că nu se cunosc cu exactitate implicațiile pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru traficul aerian regional. „Ceea ce știm este că creșterea va fi mai lentă – chiar dacă noua pace este durabilă”, a menționat Georgieva.
Măsuri de Răspuns și Perspective
FMI va publica săptămâna viitoare o analiză detaliată a scenariilor economice, incluzând atât o normalizare relativ rapidă, cât și un scenariu în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pe termen lung. Chiar și în scenariul cel mai optimist, se așteaptă o diminuare a ritmului de creștere, din cauza daunelor aduse infrastructurii, întreruperilor în aprovizionare și pierderii de încredere.
În ianuarie, FMI prognoza o creștere economică globală de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027. Reuniunile din săptămâna viitoare vor aborda modalitățile de a depăși șocul generat de război și modul în care FMI poate sprijini țările membre. FMI deține resurse suficiente și poate majora sprijinul financiar prin programele existente.
Georgieva a mai adăugat că băncile centrale ar trebui să acționeze ferm, crescând ratele dobânzilor, în cazul în care așteptările inflaționiste amenință să scape de sub control. Totodată, a subliniat importanța contracarării măsurilor protecționiste, îndemnând țările să evite controalele la exporturi, controalele la prețuri și alte măsuri care ar putea perturba suplimentar condițiile globale.
Directorul FMI a menționat că multe țări implementează măsuri de conservare, precum limitarea utilizării autovehiculelor private și munca la distanță, dar au evitat reducerile de impozite nețintite sau subvențiile pentru energie. FMI colaborează cu țările pentru a se asigura că aceste măsuri rămân temporare.
