Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale. Instituția se așteaptă la o creștere a cererilor de sprijin financiar cu până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare.
Georgieva a subliniat că conflictul a forțat FMI să își revizuiască în scădere previziunile de creștere economică globală. Chiar și în scenariul cel mai optimist, experții nu anticipează o revenire rapidă la situația anterioară. Efectele războiului se vor resimți pe termen lung, inclusiv prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor la energie.
Incertitudini majore în sectorul energetic
Unul dintre exemplele concrete menționate de Georgieva este complexul Ras Laffan din Qatar, responsabil pentru producția a 93% din gazele naturale lichefiate din Golf. Acesta este închis din 2 martie, iar experții estimează că va dura între trei și cinci ani până la revenirea la capacitatea maximă. Aceste întreruperi afectează direct aprovizionarea cu energie și au implicații globale.
Directorul FMI a arătat preocupări și cu privire la tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și redresarea traficului aerian regional. Incertitudinile persistă, afectând creșterea economică globală, chiar dacă pacea s-ar instala. Conflictul are efecte secundare semnificative, inclusiv închiderea rafinăriilor și penuria de produse rafinate, cu impact asupra transportului, turismului și comerțului.
Apel la prudență din partea guvernelor
În pofida acestor provocări, Georgieva a evidențiat importanța gestionării responsabile a situației de către guverne și bănci centrale. Șeful FMI a menționat că șocul energetic a intensificat așteptările inflaționiste pe termen scurt, chiar dacă cele pe termen lung au rămas stabile. Ea a insistat asupra necesității ca băncile centrale să acționeze ferm, crescând ratele dobânzii, pentru a controla inflația.
Georgieva a lansat un apel către toate țările să evite acțiunile individuale, care ar putea agrava situația economică. Multe state au adoptat deja măsuri de conservare, cum ar fi restricționarea utilizării vehiculelor private sau încurajarea muncii la distanță. FMI colaborează cu autoritățile pentru a asigura că eventualele măsuri de sprijin rămân temporare.
Prognoze revizuite și măsuri în așteptare
Săptămâna viitoare, FMI va publica mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook. Acestea variază de la o normalizare relativ rapidă până la o situație în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în scenariul cel mai favorabil, creșterea economică va fi afectată.
În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027. Aceste previziuni ar putea fi ajustate în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de măsurile adoptate de guverne și instituții financiare.
