O neurochirurg a fost concediată de Spitalul Județean din Constanța la trei luni de la angajare, declanșând un nou scandal într-un sistem sanitar deja sub presiune. Doctorița afirmă că nu i s-a adus la cunoștință nicio problemă legată de activitatea ei, în timp ce conducerea spitalului invocă greșeli repetate și dificultăți de integrare. Cazul a ajuns în atenția Ministerului Sănătății, care va trimite o echipă de control.
Un contract reziliat și acuzații contradictorii
Povestea medicului MIHAELA POP începe în noiembrie anul trecut, când a câștigat un concurs pentru un post la Spitalul din Constanța. S-a mutat din Cluj, împreună cu soțul ei, neurochirurg rezident. Contractul de muncă a inclus o perioadă de probă de trei luni, perioadă în care, conform legislației, angajatorul poate renunța la colaborare fără a oferi explicații.
„A fost un șoc, pentru că în cele trei luni niciodată nu mi s-a atras atenția că am făcut, să fi făcut ceva greșit. Deci n-am avut nicio abatere, nicio… n-a fost nimic scris, nimic verbal. Adică, mi-au dat impresia că totul este în regulă”, a declarat doctorul MIHAELA POP.
Șeful secției de Neurochirurgie, doctorul BOGDAN GHINGULEAC, are o altă versiune. Acesta susține că medicul nu s-a integrat, a întâmpinat dificultăți în colaborarea cu alte secții și timpul petrecut în sala de operație era prea mare.
Timp operator prelungit vs. siguranța pacientului
Una dintre acuzațiile aduse de conducerea spitalului este timpul operator prelungit, care ar putea crește riscul de complicații. Doctorul MIHAELA POP respinge aceste acuzații, argumentând că timpul mai mare este uneori necesar pentru a asigura siguranța pacientului.
„Fiecare chirurg, pentru fiecare operație, are un tempo care îi asigură confortul și siguranța gestului,” explică mai mulți medici chirurgi, chestionați pe această temă. „La o operație de rutină își permite să accelereze, la o operație delicată reduce viteza, pentru a face corect gesturi de acuratețe mai mare, obiectivul fiind binele pacientului.”
Doctorul DRAGOȘ BOUROȘ, medic rezident neurochirurgie, susține că timpul mai lung în operație nu a condus la probleme post-operatorii: „Nu a fost absolut niciun caz în care să fie nevoie de transfuzare post-operatorie din cauza timpului operator.”
Implicații pentru pacienți și deficitul de medici
PLECAREA medicului MIHAELA POP și a soțului ei, tot neurochirurg, agravează problema deficitului de medici din Constanța. În condițiile în care spitalul se confruntă deja cu dificultăți în asigurarea gărzilor, pacienții riscă să fie nevoiți să fie transferați în alte localități pentru intervenții chirurgicale de urgență. ROZALINA LĂPĂDAT, președintă a unei asociații de pacienți, avertizează asupra riscurilor: „Dacă un pacient din Constanța are nevoie în gardă de o operație de genul acesta, nu are cine să i-o facă și trebuie trimis cu salvarea în altă parte, la București.”
În România, numărul neurochirurgilor este relativ redus, cu aproximativ 379 de specialiști, dintre care aproape jumătate sunt concentrați în București. Profesorul doctor CĂTĂLINA POIANĂ, președinta Colegiului Medicilor din România, subliniază importanța angajării medicilor în spitalele publice, mai ales în specialitățile deficitare.
Ministerul Sănătății va trimite o echipă de control la Spitalul Județean Constanța pentru a investiga situația.
