Cluj 27°C
Salariul minim UE 2026: România, printre codașii Europei
Conform Libertatea: Salariul minim brut în România a înregistrat o nouă majorare de la 1 iulie 2026, atingând 4.325 de lei. Această creștere de 275 de lei, deși pare semnificativă la prima vedere, se traduce într-un câștig net mult mai mic pentru angajați, o mare parte a sumei direcționându-se către bugetul de stat. Conform analizei, doar 125 de lei ajung efectiv în buzunarul salariatului, restul fiind impozitat. Mai mult, impactul real al acestei majorări este erodat de inflație.
România, printre liderii UE la creșterea salariului minim în ultimul deceniu
În ciuda faptului că salariul minim brut din România se menține sub pragul de 1.000 de euro pe lună, alăturându-se astfel țărilor precum Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Estonia și Malta, evoluția pe termen lung arată o convergență notabilă cu celelalte state membre UE. Analiza datelor din perioada iulie 2016 – iulie 2026 plasează România pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata medie anuală de creștere a salariului minim, cu un avans de 11,6%. Doar Lituania a înregistrat o performanță superioară, cu o creștere de 11,7%. Bulgaria (+11,2%), Polonia (+10,4%) și Ungaria (+10,0%) urmează în clasament. În contrast, economiile cu un grad mai mare de dezvoltare, precum Franța (+2,4%) și Belgia (+3,8%), au înregistrat ritmuri de creștere mult mai lente.
Puterea de cumpărare: România se distanțează de codașii europeni
Disparitățile salariale dintre statele UE devin mai puțin pronunțate atunci când se ia în considerare puterea reală de cumpărare (PPS). Dacă în termeni nominali, cel mai mare salariu minim din UE este de 4,5 ori mai mare decât cel mai mic, ajustarea cu diferențele de prețuri reduce acest raport la 2,3, cel mai mare salariu fiind în Germania, iar cel mai mic în Estonia. În acest clasament ajustat, România urcă în grupa valorică a doua, cu un nivel de putere de cumpărare situat între 1.000 și 1.500 PPS. Astfel, țara noastră depășește state precum Estonia (935 PPS), Letonia și Bulgaria (993 PPS), consolidându-și poziția înaintea grupul codașilor europeni la acest capitol.
Dependența de venitul minim, o realitate în România
Raportul dintre salariul minim și câștigul median brut scoate la iveală o altă fațetă a pieței muncii din România. În 2024, țara noastră se numără printre cele opt țări UE în care salariul minim a depășit 60% din câștigul mediu brut, alături de Portugalia, Polonia, Franța și Slovenia. Cu toate acestea, un procent semnificativ al angajaților români, peste 10%, primesc venitul minim, plasând România într-un grup restrâns de șapte state membre cu o dependență ridicată de acest prag salarial. Bulgaria (13,0%), Franța (12,7%) și Slovenia (12,6%) au ponderi chiar mai mari în acest sens.
Pe lângă statele membre UE, șapte dintre cele zece țări candidate sau potențial candidate la aderare au implementat un salariu minim național. Dintre acestea fac parte Muntenegru, Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia și Ucraina. Pe de altă parte, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Kosovo nu dispun de un astfel de mecanism. În țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), precum Islanda, Norvegia și Elveția, salariile minime sunt stabilite prin negocieri colective, nu prin legislație. Adoptarea Directivei (UE) 2022/2041, în octombrie 2022, a stabilit un cadru pentru asigurarea unor salarii minime adecvate în UE, promovând negocierile colective și garantând protecția salariaților conform principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale.
Sursa: Libertatea
