Cluj 13°C
Iași 14°C
Constanța 8°C
Salarii de gardă, 2026: Inechități majore în sistemul sanitar din România
Gărzile medicale, pilon de bază al sistemului sanitar românesc, continuă să genereze dezbateri în 2026. Modul de organizare și, mai ales, remunerarea medicilor care asigură continuitatea îngrijirilor medicale, ridică semne de întrebare. Diferențele dintre gărzile obligatorii și cele suplimentare amplifică nemulțumirile din sistem.
Programul standard de lucru al unui medic este de aproximativ șapte ore pe zi. Însă, activitatea medicală nu se oprește odată cu încheierea programului. Intervalul rămas până a doua zi este acoperit prin gărzi. Acestea sunt organizate în spitalele cu paturi pentru a asigura continuitatea actului medical. În weekenduri sau în zilele de sărbătoare legală, o gardă poate ajunge la 24 de ore.
Organizare și cerințe pentru gărzile medicale
Numărul liniilor de gardă diferă în funcție de tipul unității medicale și de capacitatea acesteia. În spitalele universitare, de exemplu, raportul este de o gardă la 40 de paturi. În spitalele de specialitate, raportul poate ajunge la una la 150 de paturi. Unitățile care includ structuri de urgență, cum ar fi UPU sau SMURD, beneficiază de linii suplimentare, adaptate volumului de cazuri.
Pentru înființarea unei linii de gardă într-o specialitate, este necesar un minim de patru medici încadrați. Există și excepții pentru anumite domenii, cum este ATI. Medicii sunt incluși în programul de gărzi în unitățile unde există linii. În mod obișnuit, aceștia efectuează aproximativ 18 ore de gardă pe lună. În spitalele de boli cronice sau sanatorii, timpul poate ajunge la 38 de ore. Gărzile suplimentare sunt opționale. Acestea se realizează prin contracte separate, iar medicii pot decide dacă le acceptă. Există și categorii scutite de gărzi, cum sunt medicii cu anumite afecțiuni, femeile însărcinate sau cele care alăptează.
Remunerație și vechime: principalele nemulțumiri
Diferența majoră apare la nivelul remunerației. Gărzile incluse în programul normal nu sunt plătite separat. Ele sunt acoperite de salariul de bază. În schimb, gărzile suplimentare sunt remunerate cu până la 75% în zilele lucrătoare și cu până la 100% în zilele de repaus sau sărbători.
Problema semnalată de medici ține de baza de calcul. Tariful orar folosit pentru plată a rămas la nivelul anului 2018, din cauza unor derogări legislative repetate. Orele de gardă, indiferent de tip, sunt considerate vechime în muncă și în specialitate. Calculul însă nu ține cont de numărul de ore efective. Alexandru Rogobete a explicat: „Vechimea în muncă se calculează în zile, nu în ore. Deci faptul că eu muncesc 12 ore pe zi, la vechime mi se calculează o zi”.
Acest sistem face ca volumul mare de muncă din gărzi să nu se reflecte direct în vechimea profesională. Diferențele de plată și modul de organizare mențin subiectul gărzilor în centrul dezbaterii din sistemul sanitar. Medicii reclamă dezechilibre între responsabilități și recompense, în timp ce autoritățile analizează posibile ajustări ale cadrului legal.
