Criza din Orientul Mijlociu și impactul asupra tranziției energetice Conflictul din Orientul Mijlociu reaprinde dezbaterile privind tranziția energetică, evidențiind dependența Europei de resursele fosile

Criza din Orientul Mijlociu și impactul asupra tranziției energetice

Conflictul din Orientul Mijlociu reaprinde dezbaterile privind tranziția energetică, evidențiind dependența Europei de resursele fosile. Anuarul ZF Energie, ediția din 31 martie, subliniază că evenimentele recente demonstrează necesitatea urgentă de a securiza accesul la resurse, dincolo de simple obiective ecologice.

Diferențe notabile față de criza din Ucraina

Spre deosebire de războiul din Ucraina, unde creșterea prețului la gazul natural s-a reflectat imediat în scumpirea energiei electrice, criza actuală a avut un impact mai limitat. Prețul energiei a crescut cu 20-30%, datorită ponderii mai mari a energiei verzi în mixul energetic, de aproximativ 50%. O parte din producția de energie bazată pe gaze a fost înlocuită de eoliene și solare, inclusiv de prosumatori.

Cu toate acestea, consumul de energie rămâne dependent de resursele fosile. Uniunea Europeană importă masiv echipamente solare din China, în timp ce electrificarea economiilor, a transporturilor și a încălzirii stagnează. Gazul natural reprezintă peste 20% din energia primară consumată în UE, iar consumul a crescut anul trecut, peste 90% din gaz fiind importat.

Paradoxuri și provocări majore

În contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, prețul gazului crește din nou, iar impactul miilor de megawați instalați în eoliene și solare este redus. Cetățenii europeni folosesc în continuare mașini diesel, se încălzesc cu gaze, iar industria europeană este slab electrificată. Un paradox este legat de îngrășăminte. Rusia, cel mai mare furnizor extern al UE, este sursa a 70% din îngrășăminte, care depind de gaze. În ciuda interdicțiilor asupra gazelor rusești, UE importă în continuare îngrășăminte rusești, deoarece sunt mai ieftine.

Electrificarea este un proces complex, care necesită schimbări structurale, modernizări ale rețelelor, reforme industriale și adaptarea birocrației. Richard Koenig, CEO al Enery, subliniază că tranziția este îngreunată de birocrația excesivă și de lipsa unei voințe politice ferme. UE trebuie să accelereze tranziția, trecând de la strategii și reglementări la implementare.

Roxana Petrescu, senior editor Ziarul Financiar, aduce în discuție aceste aspecte.

Sursa: Ziarul Financiar