Românii cu handicap, pierzători la reevaluări. Criterii noi, revolte

Conform Doctorulzilei.ro: Peste 500 de persoane au primit un grad mai mic sau au rămas fără certificat într-un singur județ

Sute de persoane au fost încadrate într-un grad inferior de handicap sau au rămas fără certificat în urma intrării în vigoare a noilor criterii medico-psihosociale. Datele preliminare dintr-un singur județ, Gorj, arată amploarea schimbării: 412 persoane au primit un grad inferior, iar alte 101 nu au mai fost încadrate deloc în grad de handicap, dintre cele 1.115 evaluate sau reevaluate între 6 noiembrie 2025 și 31 martie 2026. Noile reguli, aplicate din noiembrie 2025, pun un accent sporit pe limitarea funcțională produsă de boală și pe autonomia persoanei, nu doar pe diagnosticul medical.

Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj au descris noile criterii ca fiind „mult mai restrictive”. Dintre cele 1.115 persoane evaluate în Gorj, 515 erau cazuri noi, iar restul se prezentaseră la reevaluare. Rezultatele arată că 412 persoane au fost încadrate într-un grad inferior, 101 au primit certificat de neîncadrare, 161 au obținut un grad superior, iar 440 și-au păstrat gradul anterior. Deși aceste cifre nu pot fi extrapolate automat la nivel național, ele subliniază impactul semnificativ al reevaluărilor după noile reglementări.

Ce s-a schimbat din noiembrie 2025

Noile criterii, aprobate prin Ordinul nr. 2.300/1.457/2025, au intrat în vigoare pe 6 noiembrie 2025, concomitent cu abrogarea criteriilor anterioare din 2007. Evaluarea începe în continuare de la diagnosticul medical, dar comisia analizează mai detaliat consecințele concrete ale bolii asupra vieții persoanei. Factori precum capacitatea de deplasare, auto-îngrijirea, comunicarea, funcțiile cognitive, posibilitatea de a desfășura activități cotidiene, necesitatea ajutorului unei alte persoane, rezultatele testelor funcționale, stadiul și severitatea bolii, răspunsul la tratament și caracterul reversibil sau ireversibil al deficitului devin esențiali.

Astfel, două persoane cu același diagnostic nu mai primesc automat același grad de handicap. Accentul pus pe deficiența funcțională produsă de boală înseamnă că simpla existență a unei afecțiuni, fie ea neurologică, cardiacă, oncologică sau locomotorie, nu conduce automat la un anumit grad. Comisia evaluează în ce măsură afecțiunea reduce efectiv autonomia și participarea la viața de zi cu zi.

Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe boli

Situația persoanelor cu multiple diagnostice este una dintre cele mai sensibile. Potrivit criteriilor actuale, în cazul existenței mai multor afecțiuni, încadrarea se stabilește în funcție de severitatea afecțiunii predominante, ținând cont de consecințele funcționale. Aceasta nu înseamnă o simplă însumare a gradelor corespunzătoare fiecărei boli. Pentru un pacient cu multiple afecțiuni, evaluarea se concentrează pe deficitul funcțional predominant și influența acestuia asupra autonomiei. Această abordare a generat nemulțumiri în rândul organizațiilor persoanelor cu dizabilități, care susțin că efectul cumulat al mai multor boli poate fi mai grav decât cel al fiecărei afecțiuni analizate separat.

De asemenea, certificatul permanent nu se acordă automat chiar și în cazul bolilor incurabile. Noile criterii prevăd situații precise în care poate fi stabilit un termen permanent, în special pentru deficiențe severe, ireversibile și fără posibilitate realistă de recuperare funcțională.

Schimbarea gradului de handicap poate avea un impact direct asupra veniturilor. În 2026, prestațiile sociale lunare pentru adulți variază: 728 de lei pentru handicap grav, 496 de lei pentru handicap accentuat și 80 de lei pentru handicap mediu. Trecerea într-un grad inferior poate însemna și pierderea altor facilități, precum transportul gratuit, carburantul, rovinieta, asistența personală sau alocațiile specifice.

Persoanele care consideră că gradul stabilit nu reflectă starea lor reală de sănătate pot contesta decizia comisiei, procedura fiind prevăzută de Legea 448/2006. În acest context, documentele medicale care descriu concret limitările funcționale ale pacientului – cum ar fi capacitatea de mers, auto-îngrijirea, nevoia de supraveghere sau activitățile pe care nu le mai poate efectua – pot avea o greutate mult mai mare decât o simplă listă de diagnostice.

Sursa: Doctorulzilei.ro