România, țintă rusă? Un mega-proiect ne pune în fața unei vulnerabilități europene

România riscă să devină vulnerabilă în Marea Neagră, deși proiectul Neptun Deep promite să o transforme în principalul producător de gaze din Uniunea Europeană. Cu un an înainte de începerea exploatării, securitatea sitului este pusă sub semnul întrebării de amenințările hibride, în special cele rusești.

Proiectul Neptun Deep, o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, situat la 170 de kilometri de coastele românești, este format din zăcăminte operate de Romgaz și OMV Petrom. Extracția de gaze este programată să înceapă în 2027. Odată exploatat, situl ar trebui să dubleze producția anuală de gaz natural a țării. Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center, avertizează că proiectul ar putea fi o țintă pentru Rusia, care concurează exporturile sale de gaz către Europa.

Provocări în fața amenințărilor hibride

Amenințările de război hibrid, precum atacurile cu drone sau sabotajele cablurilor submarine, sunt dificil de contracarat pentru navele românești, proiectate în anii 1980. Fostul general Cătălin Mihalache subliniază că, spre deosebire de un atac convențional, care pare puțin probabil, un atac hibrid este mult mai plauzibil.

Pentru a face față acestor amenințări, România intenționează să achiziționeze, prin fondul european SAFE, radare capabile să detecteze obiecte mici și sisteme antidronă. Contractele vor fi semnate abia la sfârșitul lunii mai. Oana Popescu-Zamfir consideră că termenul este strâns, deoarece se va adăuga timpul necesar pentru producerea sistemelor și instruirea personalului.

Capacități navale insuficiente

Marina Română dispune de trei fregate, câteva corvete și nave de atac rapid. În plus, o corvetă turcească de nouă generație, echipată cu radare și sonar moderne, urmează să fie livrată la sfârșitul verii. Tunuri antidronă ar trebui instalate pe două fregate până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, efectivele actuale nu sunt suficiente pentru a acoperi cei 25.000 de kilometri pătrați ai zonei economice exclusive a României. Lipsa navelor complică patrularea regulată în jurul Neptun Deep.

Ministerul Apărării ia în considerare solicitarea sprijinului din partea Turciei și Bulgariei. Cele trei țări vecine de la Marea Neagră sunt legate de un acord de cooperare militară din 2024, pentru a combate minele plutitoare. George Scutaru, directorul general al New Strategy Center, observă interesul crescut pentru extinderea acestui acord la protejarea infrastructurilor critice maritime.

La începerea exploatării, navele companiilor americane care forează acum pentru extracție nu vor mai fi prezente. Oana Popescu-Zamfir se arată îngrijorată, considerând că acest lucru ar facilita un eventual atac rusesc.

Mihai Constantinescu

Autor

Lasa un comentariu