Bugetul României pentru anul viitor: provocări majore și măsuri de redresare Guvernul se confruntă cu un set complex de provocări majore în elaborarea bugetului pentru anul viitor, printre care reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, gestionarea costurilor cu dobânzile, eficientizarea administrației și consolidarea economiei

Bugetul României pentru anul viitor: provocări majore și măsuri de redresare

Guvernul se confruntă cu un set complex de provocări majore în elaborarea bugetului pentru anul viitor, printre care reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, gestionarea costurilor cu dobânzile, eficientizarea administrației și consolidarea economiei. Premierul a subliniat importanța abordării acestor aspecte pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen lung.

Reducerea deficitului bugetar: Un efort colectiv

Una dintre prioritățile majore este reducerea deficitului bugetar. România vizează o scădere a deficitului cash de la 7,7% din PIB, adică 146 de miliarde de lei în 2025, la 6,2% din PIB, echivalentul a 127,3 miliarde de lei. Această ajustare, care înseamnă o reducere de aproximativ 18,3 miliarde de lei, este considerată crucială pentru echilibrarea finanțelor publice. „Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți”, a declarat premierul. Măsura implică decizii dificile privind cheltuielile publice, pentru a asigura o mai bună gestionare a fondurilor disponibile și o prioritizare eficientă a programelor.

Fonduri europene și investiții: O prioritate strategică

Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice reprezintă o altă componentă esențială a strategiei guvernamentale. În prezent, sunt în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în toată țara. Un aspect important este finalizarea absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se vor adăuga fonduri de cofinanțare de la bugetul de stat. Bugetul de investiții propus pentru anul viitor este de peste 160 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 8% din PIB.

Costurile dobânzilor și eficientizarea administrativă

O altă presiune semnificativă asupra bugetului este reprezentată de costurile cu dobânzile aferente datoriei publice, care rămân ridicate. În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 3% din PIB. În paralel, guvernul intenționează să reducă cheltuielile de personal din sectorul public și să eficientizeze administrația. „Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public.” Scopul este de a redirecționa resurse către investiții și dezvoltare.

Ministrul Finanțelor a anunțat recent o serie de măsuri pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor bugetare stabilite, inclusiv o analiză detaliată a cheltuielilor și o revizuire a priorităților de investiții.

Sursa: Mediafax