România, scutită de criza kerosenului: Chisăliță laudă producția internă

Criza alimentează îngrijorări în aviație

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că Uniunea Europeană a ales, în urmă cu trei decenii, să depindă de importuri pentru kerosen. Jumătate din kerosenul folosit în UE este importat, iar Kuweitul era principalul exportator. Întreruperea fluxurilor din Kuweit, de acum o lună și jumătate, a creat probleme majore.

Lipsa importurilor a dus la consumarea stocurilor existente, însă acestea sunt limitate și nu beneficiază de același regim de stocare strategică precum alte produse petroliere. Consumul anual de kerosen în UE este de aproximativ 80 de milioane de tone, o cantitate importantă depinzând de importuri sau de țiței din zone tensionate.

Criza este agravată de dificultățile în aprovizionarea cu țiței, resursă vitală pentru producția de kerosen. Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz afectează, de asemenea, aprovizionarea. Aviația este sectorul cel mai vulnerabil, fiind aproape exclusiv dependentă de acest combustibil.

România, o oază de stabilitate?

Dumitru Chisăliță consideră că România se află într-o poziție mai avantajoasă față de alte state europene. Consumul intern de kerosen este mai redus, datorită traficului aerian mai puțin dezvoltat. De asemenea, România dispune de trei rafinării care pot produce kerosen.

Un alt avantaj important este legat de sursele de țiței. Aproximativ o pătrime din cantitatea necesară provine din producția internă, iar fluxurile de țiței nu sunt afectate de situația globală, România nefiind dependentă de importuri din zona Golfului. Expertul anticipează că România ar putea chiar profita de situație, având în vedere cererea mare de kerosen și creșterea prețurilor la nivel european.

Reacțiile autorităților și perspectivele viitoare

În ceea ce privește măsurile guvernamentale pentru a reduce impactul scumpirilor la combustibili, expertul consideră că măsurile trebuie să fie aplicate țintit, nu generalizat. Acesta propune o abordare prudențială, care să vizeze în special sectoarele importante, cum ar fi agricultura, transporturile, serviciile esențiale, apărarea și spitalele. Reducerea prețurilor ar trebui aplicată doar acolo unde este necesar, în funcție de nivelul prețurilor.

Directorul TAROM a subliniat că problema principală este costul kerosenului, nu disponibilitatea acestuia.