România, record după 10 ani: Excedent la exportul de fructe și legume
Deficitul comercial al României în domeniul preparatelor din fructe și legume a scăzut cu 8% în 2025, ajungând la 513 milioane de euro. Conform unei analize recente, această reducere marchează o premieră după o decadă de creșteri constante. Scăderea este atribuită, în principal, unei diminuări a importurilor, nu neapărat unei explozii a exporturilor.
România exportă produse din fructe și legume în valoare de peste 130 de milioane de euro anual. Cu toate acestea, acest avans nu a fost suficient pentru a echilibra balanța comercială. Categoria preparatelor din fructe și legume, care include conserve, bulion, murături, dulceață și legume congelate, reprezintă a patra cea mai importantă categorie din punctul de vedere al importurilor.
Mai puține importuri, dar dependența rămâne
În ultimii zece ani, atât importurile, cât și deficitul comercial din acest sector s-au dublat. Această evoluție este rezultatul lipsei unei producții interne care să poată satisface cererea. Cele mai importate produse sunt legumele preparate, congelate sau necongelate, care reprezintă peste 40% din totalul importurilor din această categorie. De asemenea, conservele de fructe ocupă o poziție importantă. În 2024, aproximativ 23% din importurile de preparate din fructe și legume au fost reprezentate de fructe și alte părți comestibile de plante preparate sau conservate, precum fructe congelate sau compoturi.
Pe rafturile magazinelor din România, consumatorii găsesc produse din ce în ce mai diverse, provenind din import. De la mazăre congelată din Polonia și spanac ambalat în Belgia, până la bulion fabricat din concentrat de tomate din afara Uniunii Europene. Diversificarea consumului și presiunea asupra prețurilor fac ca importurile să câștige teren în fața produselor locale.
Obstacolele producătorilor autohtoni
Unul dintre principalele motive pentru care România rămâne dependentă de importuri este lipsa capacităților de procesare. Deși există producție locală de fructe și legume, inclusiv în anii cu supraproducție sezonieră, infrastructura industrială nu este suficient de dezvoltată pentru a transforma această materie primă în produse cu valoare adăugată. Numărul jucătorilor mari care reușesc să intre constant în marile lanțuri de magazine este limitat, majoritatea producătorilor operând la scară mică.
În plus, producătorii locali se confruntă cu costuri ridicate, un sezon de producție mai scurt și mai puține spații protejate, în comparație cu țări precum Turcia, Grecia, Spania sau Polonia. Investițiile în procesare rămân limitate, în ciuda unor proiecte aflate în derulare prin programul INVESTALIM. Efectele acestor proiecte ar putea fi vizibile în următorii ani.
Potrivit datelor INS, în 2025, importurile de preparate din fructe și legume au înregistrat o scădere de 5% comparativ cu anul precedent.