România, privilegiată de UE: Pentru 1 euro, încasăm 3

Uniunea Europeană se pregătește să schimbe strategia financiară pentru următorii șapte ani, într-un context internațional marcat de instabilitate. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, a prezentat detalii despre direcțiile de finanțare și impactul asupra României. Bugetul total ar putea atinge o valoare record.

Priorități: Fermieri, regiuni și securitate

Principala preocupare a Uniunii Europene este securitatea cetățenilor, inclusiv securitatea alimentară, având în vedere războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Proiectul inițial al Comisiei Europene a inclus fonduri suplimentare pentru securitate și apărare, un aspect considerat vital pentru România. Cu toate acestea, au existat și critici la adresa propunerii inițiale, în special în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC).

Mureșan a subliniat că s-a opus planului de slăbire și contopire a PAC cu Politica de Coeziune. Parlamentul European a intervenit, forțând Comisia să-și revizuiască propunerea. Astfel, Politica Agricolă Comună va rămâne separată, cu bugete proprii și o structură cu doi piloni: subvenții directe pentru fermieri și fonduri pentru dezvoltare rurală. Oficialul european a insistat asupra importanței respectării specificului regional, oferind exemplul României, unde nevoile din diferite regiuni variază.

Taxe pentru giganții digitali: o soluție de finanțare

Negocierile privind bugetul UE sunt complexe, suma totală propusă de Comisia Europeană pentru următorii șapte ani fiind de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Din această sumă, 1.800 de miliarde de euro ar fi destinate proiectelor concrete, iar 200 de miliarde de euro rambursării datoriilor contractate în timpul pandemiei. Parlamentul European propune o abordare diferită, dorind ca întreaga sumă de 2.000 de miliarde de euro să fie utilizată pe proiecte.

Pentru a finanța rambursarea datoriilor, parlamentarii propun crearea de surse proprii de venit, inclusiv prin taxarea companiilor digitale globale care obțin profituri pe piața unică europeană. Aceste fonduri noi ar urma să protejeze finanțările pentru fermieri și coeziune. Mureșan a argumentat că un buget predictibil și mai mare este necesar pentru a face față noilor provocări la granițele Europei.

Solidaritatea europeană: România, beneficiar net

România este un beneficiar net al fondurilor europene, contribuind cu aproximativ 36 de miliarde de euro la bugetul UE până în prezent, dar atrăgând 110 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro plătit, România a primit înapoi trei euro. Această diferență importantă este rezultatul solidarității financiare dintre statele membre. Statele cu economii puternice, precum Germania, Austria, Olanda sau Finlanda, sunt contributori neți, contribuind mai mult decât primesc înapoi.

Parlamentul European urmează să adopte poziția oficială la finalul lunii aprilie. Aceasta va pregăti terenul pentru negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene, care reunește cele 27 de state membre, în a doua jumătate a acestui an.