Transferurile Sociale în România: Între Nevoie și Eficiență
București – România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește procentul populației expuse riscului de sărăcie înainte de acordarea transferurilor sociale, dar eficiența acestor măsuri rămâne limitată. Datele recente arată că, deși cheltuielile pentru protecția socială reprezintă o pondere importantă din PIB, efectul asupra reducerii sărăciei este unul dintre cele mai scăzute din UE.
Sărăcia în România: O Privire Comparativă
În anul 2024, aproximativ 23,4% din populația României se afla în pragul sărăciei înainte de a beneficia de transferuri sociale. Această cifră este mai mică decât media europeană de 24,6%, plasând România pe locul 19 din cele 27 de state membre. Comparativ, cele mai mari rate ale sărăciei înainte de transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (30%), Estonia (29,5%) și Lituania (29%).
După aplicarea transferurilor sociale, procentul românilor aflați în sărăcie scade la 19%. Asta înseamnă că România se situează pe locul 8 în UE. Cu toate acestea, reducerea sărăciei datorată acestor transferuri este relativ modestă.
Cheltuieli pentru protecție socială: Mitul sumelor exagerate
În anul 2023, România a dedicat 12,8% din PIB pentru protecția socială, din care 8,3% au reprezentat cheltuieli pentru pensii. Această valoare plasează țara noastră pe locul 4 în UE, după Ungaria, IRLANDA și MALTA. La polul opus, țările cu cele mai mari cheltuieli sunt FINLANDA, Franța, AUSTRIA și Italia.
Aceste date sugerează că, contrar percepției populare, România nu cheltuie excesiv pentru protecția socială. Cheltuielile se situează sub nivelul multor alte state membre ale Uniunii Europene, în condițiile în care țara se confruntă cu o populație cu risc ridicat de sărăcie și un număr semnificativ de persoane vârstnice.
Transferurile sociale: Impact limitat asupra reducerii sărăciei
Deși România înregistrează rate ridicate ale sărăciei, eficiența transferurilor sociale în reducerea acesteia rămâne modestă. Comparativ cu alte state membre, efectul acestor măsuri este limitat. Țările cu cel mai mare impact sunt IRLANDA, BELGIA și DANEMARCA. Datele parțiale pentru 2025 nu indică modificări semnificative în această situație.
Concluzia este că, în timp ce România investește în protecția socială, impactul acestor investiții asupra reducerii sărăciei este mai puțin pronunțat decât în alte state membre UE.
Sursa datelor este: https://România.fes.de/ro/e/cum-sta-România-la-reducerea-saraciei-prin-transferuri-sociale.html
