Aproape trei sferturi dintre companiile românești, nepregătite pentru Directiva UE privind transparența salarială
București – Majoritatea companiilor din România se pare că nu sunt pregătite pentru implementarea Directivei Uniunii Europene privind transparența salarială. Un studiu recent, realizat de Mirro, arată că aproximativ 75% dintre organizații riscă să nu respecte noile cerințe, cu doar doi ani înainte de termenul limită de implementare, stabilit pentru 7 iunie 2026. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 150 de companii din diverse industrii, evidențiind o discrepanță semnificativă între nivelul de conștientizare și capacitatea operațională.
Deficit major de înțelegere în rândul companiilor
Deși subiectul a fost inclus pe agenda publică, doar o pătrime dintre companiile românești susțin că înțeleg în mod clar implicațiile directivei. Restul companiilor raportează o înțelegere operațională scăzută a noilor reglementări. Această lipsă de pregătire ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea companiilor de a se conforma în timp util.
Simona Lăpușan, CEO și fondator Mirro, a subliniat importanța unei abordări care depășește simpla raportare: „Transparența salarială nu înseamnă doar să raportezi, ci capacitatea organizației de a explica, pe baza datelor, de ce două persoane sunt plătite diferit, iar acest lucru este dificil de făcut atunci când datele de remunerare și performanță nu sunt conectate.” Această declarație evidențiază complexitatea noilor cerințe și necesitatea unor sisteme interne bine puse la punct.
Provocări în implementare: lipsa proprietății interne și structuri salariale neclare
Una dintre principalele probleme identificate de studiu este lipsa responsabilului intern. Aproape jumătate dintre companii (49%) nu au desemnat o persoană responsabilă cu implementarea cerințelor privind transparența salarială. Această omisiune poate conduce la întârzieri și dificultăți în procesul de conformare, având în vedere complexitatea noilor reglementări.
Mai mult, 60% dintre companii nu dispun de structuri salariale bine definite. Această situație îngreunează compararea rolurilor și analiza echității salariale, elemente cheie pentru respectarea directivei. În lipsa unor structuri clare, companiile riscă să nu poată justifica diferențele salariale, încălcând astfel cerințele europene.
Dificultăți în justificarea diferențelor salariale
Cea mai mare provocare este justificarea diferențelor de remunerare. Directiva europeană solicită ca discrepanțele salariale să fie justificate prin criterii obiective, neutre din perspectiva genului, nu doar raportate. Deși majoritatea companiilor pot genera rapoarte salariale defalcate pe gen, nouă din zece nu pot explica de ce există diferențe de plată între angajații cu roluri similare.
Conform datelor Mirro, companiile românești nu sunt indiferente la directivă, însă sunt, în general, nepregătite. Fără un sistem coerent care să conecteze datele, procesele și deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformare. Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă obligațiile, inclusiv amenzi și plăți compensatorii angajaților afectați. Implementarea din timp a noilor cerințe este esențială pentru a evita aceste riscuri.
