România, sub lumina reflectoarelor europene: Sistemul de garanție-returnare, model de succes la nivel european
București – România a fost în centrul atenției europene pe tema economiei circulare, în cadrul Resource Recovery Summit 2026, eveniment organizat pe 18 martie. Sistemul românesc de garanție-returnare (SGR) a fost analizat ca un model de implementare relevant în Uniunea Europeană. Evenimentul a reunit lideri europeni, reprezentanți ai instituțiilor internaționale, oameni de afaceri și experți din industrie.
Organizat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Asociația Green Revolution și cu sprijinul Envipco și RetuRO, summitul a evidențiat rolul tot mai vizibil al României în discuțiile europene privind securitatea resurselor și tranziția către o economie circulară funcțională. Acesta a avut loc într-un moment în care tot mai multe state membre se pregătesc să introducă sisteme similare.
Succesul SGR românesc, recunoscut la nivel european
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana BUZOIANU, a subliniat importanța SGR, declarând că „Circulalitatea nu mai este doar o ambiție de mediu. Este legată tot mai mult și de securitatea economică, de modul în care economiile cresc și de responsabilitatea pe care o purtăm față de generațiile viitoare.” Colectarea este deja de peste 80%, un rezultat care demonstrează că se pot obține rezultate.
Evenimentul a relevat importanța unei piețe funcționale pentru materialele reciclate, esențială pentru valorificarea economică a economiei circulare. Fără o cerere stabilă pentru materiile prime secundare, economia circulară nu poate atinge întregul său potențial economic, iar investițiile în acest sector rămân expuse.
Radu BURNETE, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, a subliniat că „România a demonstrat prin sistemul său de garanție-returnare că poate construi ceva suficient de solid pentru a conta dincolo de propriile granițe.” Acesta a mai adăugat că, atunci când politica publică, stimulentele de piață și capacitatea instituțională sunt aliniate, oamenii și afacerile sunt pe deplin capabile să facă astfel de sisteme să funcționeze la scară largă.
Perspective și provocări pentru economia circulară europeană
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ, a punctat că modul în care funcționează piața reciclării este esențial. „Recuperarea și reciclarea sunt doar o parte a ecuației. Adevăratul test este dacă materialele reciclate pot circula înapoi în economie într-un mod stabil și viabil.” A menționat importanța noilor reguli europene privind ambalajele, care pot contribui la crearea cererii în interiorul Uniunii și la reducerea dependenței de importurile din afara acesteia.
Aurel CIOBANU-DORDEA, director al economiei circulare în cadrul Direcției Generale pentru Mediu a Comisiei Europene, a menționat că extinderea SGR-ului la alte categorii de ambalaje și aplicarea unei logici similare și la alte produse de la sfârșitul ciclului de viață reprezintă o direcție de urmat.
Germania și Franța au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice și a creării unui cadru legislativ european robust pentru a susține investițiile în reciclare și pentru a asigura o piață stabilă pentru materialele reciclate. Anita SOWIŃSKA, secretar de stat în Ministerul Climei și Mediului din Polonia, a evidențiat valoarea experienței românești pentru țările care implementează deja sau intenționează să implementeze sisteme similare.
Prin organizarea Resource Recovery Summit 2026, România a contribuit la dialogul european privind dezvoltarea sistemelor eficiente de recuperare a resurselor și transformarea economiei circulare într-un pilon al competitivității economice.
