România a intrat în recesiune tehnică: Implicațiile economice se anunță complexe
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere de 1,9% a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul IV din 2025, la care se adaugă o diminuare de 0,2% în trimestrul anterior. Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a avertizat că perspectiva economiei rămâne sumbră: „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a afirmat acesta pentru Digi24.ro.
Conform datelor INS, recesiunea tehnică este definită ca o contracție a PIB-ului pe parcursul a două trimestre consecutive, iar România îndeplinește acum această condiție. Deși, pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat o creștere modestă de 0,6%, scăderile recente au creat incertitudini în rândul analiștilor economici.
Scăderea consumului, principalul vinovat
Codirlașu a subliniat că principalul factor care a dus la această contracție economică este scăderea consumului. Inflația de aproximativ 10% a afectat puterea de cumpărare a românilor, în timp ce creșterile salariale au rămas mult în urma acesteia. „Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, a subliniat președintele Asociației CFA România.
În această atmosferă, consumul intern nu va mai sprijini creșterea economică în perioada următoare, fapt ce ridică semne de întrebare asupra stabilității economiei. Adrian Codirlașu a sugerat că o eventuală redresare ar putea proveni din investiții și din fondurile europene, dar doar dacă vor fi implementate reformele necesare pentru accesarea acestor resurse.
Reacția autorităților la recesiune
Premierul Ilie Bolojan a comentat recent situația, afirmând că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul axat pe investiții și productivitate. „România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție”, a declarat acesta, evidențiind că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, în special după perioade lungi de expansiune.
Consilierul Victor Giosan a adăugat că acest tip de recesiune nu trebuie confundat cu o criză economică severă, însă a subliniat că viitorul economiei depinde semnificativ de politicile fiscale adoptate de autorități. Capacitatea de a reduce dezechilibrele bugetare va fi crucială în acest proces.
Provocările într-o perioadă de stagflație
Pe lângă recesiunea tehnică, România se confruntă și cu riscul de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație înaltă. Codirlașu a explicat că acest context este greu de gestionat, deoarece instrumentele economice tradiționale pot îngreuna fie inflația, fie recesiunea. „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a completat acesta.
Indicatorii economici nu sugerează, deocamdată, o situație de criză severă în România, însă economiștii avertizează că efectele recesiunii tehnice și ale scăderii consumului pot fi resimțite în anii următori. Angajările și investițiile vor avea un rol esențial în asigurarea stabilității economice pe termen lung.
Rămâne de văzut cum se vor adapta autoritățile la noile provocări economice și dacă măsurile adoptate vor fi suficiente pentru a contracara efectele recesiunii tehnice.
