România riscă să piardă 4 miliarde de euro din fondurile europene, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine în contextul în care Guvernul a stabilit un calendar clar pentru îndeplinirea țintelor restante, dar termenele strânse ridică semne de întrebare.
Reforme critice, termene limită
Mai multe ministere sunt implicate în implementarea reformelor cuprinse în PNRR. Aceste reforme, spun surse guvernamentale, sunt vitale pentru a evita penalizările. Printre acestea se numără cele din domeniul mediului, energiei, finanțelor, muncii, dar și pentru secretariatul general al Guvernului.
Într-o ședință recentă, s-a discutat despre calendarul măsurilor de implementare a reformelor. Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că se discută de reforme critice, cu o penalizare substanțială. Valoarea estimată a penalizărilor pentru fiecare dintre acestea depășește 770 de milioane de euro.
Implementarea în timp util a jaloanelor este crucială pentru a asigura finanțarea. România trebuie să finalizeze toate reformele și investițiile asumate până la 31 august 2026. Cererea finală de plată trebuie depusă până la 30 septembrie 2026.
Plan de Acțiune Sub Lupă
Guvernul pare să ia măsuri pentru a evita pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a subliniat că există un plan clar de implementare pentru toate reformele. Acesta va fi evaluat din două în două săptămâni. Obiectivul este de a asigura că România nu va pierde bani din PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat importanța atragerii fondurilor europene. Bolojan a avertizat miniștrii că vor fi evaluați. În luna februarie, primul ministru a menționat că miniștrii și secretarii de stat pot fi revocați din funcție dacă România pierde bani din PNRR.
Jaloane și posibile consecințe
Printre reformele cuprinse în PNRR se numără cele referitoare la gestionarea resurselor de apă, strategia națională privind biodiversitatea, și modernizarea urbanismului. De asemenea, sunt incluse măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, inclusiv implementarea strategiei naționale privind hidrogenul. Jaloanele referitoare la decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii se numără printre priorități. Mai mult, reforma pieței de energie electrică este un punct important.
România a primit până acum peste 10,72 miliarde de euro, incluzând prefinanțarea și plățile pentru primele două cereri. Din această sumă, aproximativ 6,4 miliarde de euro provin din fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro din împrumuturi.
