Factori Cheie
- O analiză a Erste Group plasează România într-o poziție economică delicată în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
- Pe fondul blocării Strâmtorii.
O analiză a Erste Group plasează România într-o poziție economică delicată în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz, raportul subliniază că țara noastră este cea mai independentă energetic din Europa Centrală și de Est, dar și cea mai vulnerabilă fiscal. Această combinație creează un profil economic unic, dar și riscant.
România, între independența energetică și riscul fiscal
Raportul băncii austriece, dat publicității la o lună de la escaladarea conflictului din Iran, compară situația economică actuală cu cea din 2021, înainte de războiul din Ucraina. În 2021, regiunea ECE a cunoscut o redresare post-pandemie sincronizată, cu creștere economică solidă, consum privat ridicat și relaxare monetară. Însă, 2025 reflectă o economie care se adaptează la șocuri geopolitice și de ofertă persistente. Politica monetară devine restrictivă, inflația rămâne peste țintă, iar creșterea economică este tot mai fragilă.
În timp ce alte țări din regiune, precum Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia, beneficiază de efecte pozitive de „carry-over”, România înregistrează un „carry-over” negativ. Măsurile de austeritate au afectat economia, care a intrat în 2026 pe o poziție mai slabă.
O poziție fiscală fragilă
Vulnerabilitatea României este accentuată de poziția slabă a finanțelor publice. Experții Erste Group avertizează că, „dacă România se va confrunta cu necesitatea de a interveni și de a subvenționa prețurile la energie, se va afla între ciocan și nicovală, având în vedere lipsa de spațiu fiscal”. Comparativ cu 2021, soldul structural s-a deteriorat, iar deficitele bugetare sunt ridicate.
Ungaria, de exemplu, a implementat deja măsuri pentru protejarea consumatorilor, precum plafonarea prețurilor la carburanți. Polonia a anunțat, de asemenea, intenția de a interveni. România, cu o marjă fiscală mai mică, ar putea fi mai limitată în capacitatea de a face față unor eventuale crize.
Avantajul strategic și provocările monetare
Cu toate acestea, România se bucură de un avantaj strategic: cea mai mică dependență de importuri energetice din regiune, cu o rată de 30%. Cehia și Serbia au rate de 40%, în timp ce media UE este de 57%. Acest lucru oferă României o oarecare protecție împotriva șocurilor de prețuri.
În același timp, politica monetară este mult mai restrictivă acum decât în 2021. Ratele dobânzilor sunt mai mari, iar bilanțurile băncilor centrale, precum cele din Ungaria, Polonia și România, rămân supradimensionate. Bilanțurile mari indică o intervenție anterioară masivă a băncilor centrale în economie, procesul de normalizare nefiind încă finalizat în aceste țări.
În ceea ce privește piața muncii, aceasta rămâne rezistentă, dar presiunile inflaționiste persistă. Rata șomajului a crescut ușor în 2025, dar condițiile generale ale pieței muncii rămân strânse, din motive structurale, se arată în raportul Erste Group.
În contextul acestor provocări, datele oficiale arată că rata inflației în România a fost de 6,3% în luna martie, în timp ce deficitul bugetar a fost de 4,3% din PIB pentru primele trei luni ale anului.
