An economic dificil în 2026: România, avertizată de primul-ministru
București – România se pregătește pentru un an economic mai dificil în 2026 decât se estima anterior, potrivit declarațiilor primului-ministru, ILIE BOLOJAN. Acesta a menționat instabilitatea globală și creșterea prețurilor, accentuate de tensiunile din Orientul Mijlociu, drept factori principali ce ar putea conduce la o ușoară contracție economică.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Digi24 și citate de Agerpres. Premierul a subliniat importanța contextului internațional, în special evoluțiile din Iran, ca element central care afectează piețele europene și, implicit, România.
Contextul global și impactul asupra economiei românești
„Va fi un an mai dificil decât am estimat inițial, cu siguranță, pentru că la acel moment nu aveam situația din Iran, care complică foarte mult lucrurile și are efecte la nivel mondial, inclusiv asupra piețelor europene. În mod inevitabil, creșterea prețurilor înseamnă o ușoară contracție economică, care, pe lângă situația noastră internă, ne afectează și indirect”, a declarat BOLOJAN.
Primul-ministru a atras atenția și asupra vulnerabilităților structurale ale României, precum deficitele comerciale și bugetare, care complică ajustările economice. ILIE BOLOJAN a explicat că economia românească este strâns legată de tendințele europene mai largi, producția industrială internă fiind influențată de cererea de pe piețele interconectate. Investițiile și exporturile rămân piloni importanți pentru creștere, dar a avertizat că nu există soluții fără costuri în abordarea dezechilibrelor economice.
Avertismentele Băncii Naționale și măsuri de precauție
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), MUGUR ISĂRESCU, a exprimat, la rândul său, îngrijorări cu privire la impactul potențial al unei prelungiri a conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta a menționat riscuri semnificative, inclusiv creșterea prețurilor la energie, scăderea perspectivelor de creștere economică și o volatilitate sporită pe piețele financiare internaționale.
ISĂRESCU a adăugat că, deși România a demonstrat reziliență în ultimii ani, continuă să se confrunte cu provocări structurale, cum ar fi deficitul de cont curent persistent și dezechilibrele fiscale. Inflația, deși în scădere după șocurile pandemice, rămâne sensibilă la noile presiuni, inclusiv prețurile energiei și ajustările fiscale. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o creștere a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul continuă, impactul asupra economiei ar putea fi sever”, a afirmat MUGUR ISĂRESCU.
Banca Națională va menține o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară.
