România, focar de rujeolă: Rata vaccinării prăbușită, medici, alertați!

Prăbușirea ratei de vaccinare, o problemă de securitate

Aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE au fost raportate în România în 2024. Următoarea țară cea mai afectată, Italia, a înregistrat puțin peste 1.000 de cazuri. Doctorul Aurora Stanescu, epidemiolog, afirmă că este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul deceselor. Rujeola poate provoca complicații grave, în special la copii și sugari, care pot dezvolta pneumonie și, în unele cazuri, encefalită.

Rata de acoperire vaccinală cu prima doză MMR este de 81% la vârsta mai mare, dar doar 47,4% la 14 luni. Această cifră este cu mult sub pragul de 95% necesar pentru imunizarea colectivă. Rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național. Scăderea ratei de vaccinare s-a accelerat după pandemia de COVID-19.

Casandra Stoica, din Brașov, a povestit că două dintre fiicele ei s-au îmbolnăvit de rujeolă în timpul epidemiei din 2024. „M-am speriat când fetele s-au îmbolnăvit și acum vreau să le vaccinez pe toate”, spune ea. Accesul la vaccinare este dificil pentru multe familii, din cauza sărăciei sau a lipsei accesului la servicii medicale.

Birocrație și gestionarea defectuoasă a sistemului

Vaccinarea nu este obligatorie în România. În 2015, responsabilitatea administrării vaccinurilor a fost transferată exclusiv medicilor de familie, ceea ce a dus la o creștere a birocrației și la o presiune suplimentară asupra unui sistem deja suprasolicitat. Asistentele medicale școlare nu mai au voie să administreze vaccinuri.

Doctorul Mihai Negrea, epidemiolog, afirmă că blocajele structurale și dependența excesivă de medicii de familie încetinesc eforturile de vaccinare. Doar medicii de familie primesc rambursări de la stat pentru administrarea vaccinurilor. Ceilalți medici trebuie să obțină o certificare suplimentară și să suporte costul materialelor medicale. „Cauza principală nu este doar atitudinea anti-vaccinare, ci și gestionarea defectuoasă a sistemului”, spune el.

Doctorul Negrea sugerează că ar trebui înființate centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la alți medici. În toată România, grupurile online au devenit spații în care anxietățile sunt împărtășite de mamele care sunt pro sau contra vaccinului ROR.

Rezerve și efecte secundare

„The Guardian” a stat de vorbă cu șase mame care au întrerupt sau nu au început vaccinarea copiilor. Laura, în vârstă de 36 de ani, a întrerupt vaccinarea din cauza temerilor legate de o posibilă legătură cu autismul. „Nu sunt împotriva vaccinurilor, dar am rezerve în ceea ce privește vaccinul ROR și, mai presus de toate, mă deranjează faptul că medicii nu explică lucrurile și nu își asumă responsabilitatea pentru efectele secundare”, spune ea.

Nicoleta Dima, de asemenea, a amânat vaccinarea copilului cu vaccinul ROR până la vârsta de șase ani, din cauza unor temeri legate de reacții alergice. Acum recunoaște că aceste temeri erau nefondate.