Anul 2025 se încheie cu rezultate sub așteptări în ceea ce privește infrastructura rutieră majoră din România, dar cu realizări importante care schimbă harta drumurilor rapide din țară. Au fost dați în trafic 146,3 kilometri de autostradă și drum expres, foarte aproape de cei aproximativ 158 de kilometri considerați siguri la începutul anului, dar cu un minus semnificativ față de pragul de peste 200 de kilometri estimat în scenariul optimist.
## Rezultate și perspective
Cea mai importantă realizare a anului este închiderea unor verigi lipsă, care permit circulația continuă pe drumuri rapide pe relațiile Craiova–Pitești–București–Constanța, pe o distanță de aproximativ 470 km, precum și București–Ploiești–Adjud, pe circa 241 km. Rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe astfel să capete coerență, după ani de fragmentare. “Cea mai importantă realizare a anului este închiderea unor verigi lipsă, care permit circulația continuă pe drumuri rapide”, se arată în evaluarea de final de an.
## Întârzieri și provocări
Diferența față de estimările inițiale a fost generată în principal de întârzierile de pe Autostrada A7, unde constructorul UMB a livrat în 2025 doar o inaugurare majoră, de 49 km, între Focșani și Adjud Nord, deschisă pe 23 decembrie. Astfel, față de cei peste 60 de kilometri considerați siguri, a rezultat un minus de aproximativ 11 km. UMB și-a concentrat resursele pe structurile complexe dintre Focșani și Tișița, în detrimentul altor tronsoane cu impact mai mare asupra traficului. Pe parcursul anului au fost înregistrate întârzieri semnificative și pe alte șantiere, tronsoane așteptate pentru primăvară fiind deschise abia vara sau toamna, unele cu întârzieri de până la un an față de termenele contractuale.
## Realizări și perspective pentru viitor
În contrast cu aceste decalaje, anumite proiecte au fost livrate conform calendarului, inclusiv tronsonul A7 Buzău Vest–Buzău Est, inaugurat la finalul lunii noiembrie. De asemenea, au fost deschise mai multe centuri ocolitoare și drumuri de legătură, printre care Făgăraș, Mizil, Biharia și conexiunea A1–DN69 din zona Timișoarei. Potrivit evaluării de final de an, “problema nu a fost lipsa finanțării, ci capacitatea de execuție a constructorilor”. Facturile au fost plătite la zi, iar în unele cazuri chiar mai rapid decât termenele legale, inclusiv pe marile șantiere din Moldova. Cu toate întârzierile, România încheie 2025 cu peste 1.416 kilometri de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, dintre care aproape 146,5 km au fost adăugați în acest an. Anul viitor este anticipat drept unul de record în infrastructura rutieră, cu perspective de dezvoltare și extindere a rețelei de drumuri rapide.
