Roboții din China: O revoluție automată ce amenință milioane de locuri de muncă

Revoluția roboților în fabricile chineze

Institutul Tehnic din Hangzhou este un exemplu al eforturilor Chinei de a pregăti o nouă generație de specialiști. Aici, studenții învață programare și inginerie, pregătindu-se pentru industriile automatizate. „Dacă lumea inteligenței artificiale și a roboticii nu va avea nevoie de voi, atunci cu siguranță vă veți număra printre cei eliminați”, le transmite profesorul Chen Tianyu studenților săi, subliniind importanța adaptării la noile tehnologii. Proiecte precum roboți industriali care așteaptă să fie programați sau dezvoltarea de instrumente medicale robotizate ilustrează direcția în care se îndreaptă educația tehnică.

La CRP Technology, o companie din Chengdu producătoare de brațe robotizate, coexistă atât forța de muncă umană, cât și cea robotică. Angajații montează piese, în timp ce inginerii dezvoltă prototipuri de noi roboți. Pang Kai, membru al echipei de cercetare și dezvoltare, explică: „Poate că peste încă șase luni va putea îndeplini o altă sarcină. Avem nevoie de astfel de roboți deoarece, poate peste zece ani, China nu va mai avea suficienți muncitori.” Această strategie vizează acoperirea unui deficit de forță de muncă estimat să atingă zeci de milioane de persoane în următorul deceniu.

Automatizarea: O necesitate demografică și economică

Scăderea ratei natalității și îmbătrânirea populației reprezintă factori determinanți pentru ambiția Chinei de a automatiza industriile. Până în 2035, peste o treime din populația țării va avea peste 60 de ani. Autoritățile speră ca prin robotizare să evite o încetinire economică severă. Cu toate acestea, aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează în prezent în sectorul manufacturier, iar o tranziție prea rapidă ar putea genera pierderi masive de locuri de muncă.

„Teoretic, mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, ceea ce reprezintă, cu siguranță, un avantaj față de angajați”, recunoaște Cao Li, vicepreședinte al producătorului de vehicule electrice Leapmotor. „Dar și mașinile au nevoie de întreținere. În secțiile de presare, sudare și vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%”, adaugă acesta, sugerând că, în anumite sectoare, înlocuirea forței de muncă umane este iminentă.

Avantajul competitiv al Chinei și provocările viitoare

China beneficiază de o bază industrială solidă, care îi permite să producă rapid componentele necesare pentru construcția de roboți. Dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică, subliniază: „China are și o viziune. Are un plan. Știe unde vrea să ajungă peste cinci ani.” Această planificare centralizată și existența unui ecosistem industrial bine dezvoltat, de exemplu în Shenzhen, unde componentele pot fi găsite în mai puțin de o oră, conferă un avantaj semnificativ față de alte regiuni.

În timp ce China excelează în construirea „corpului” unui robot, Statele Unite continuă să conducă în dezvoltarea „creierului” – sistemele de inteligență artificială. Cu toate acestea, companii chineze precum DeepSeek și Moonshot avansează rapid în acest domeniu, beneficiind de abordarea „open-source” și de capacitatea de a integra inteligența artificială în milioane de mașini.

Investițiile în școlile tehnice ar putea, de asemenea, să contribuie la rezolvarea ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor, unde unul din cinci întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Profesorul Chen le recomandă tinerilor să se integreze în acest nou val tehnologic, deoarece „tocmai în aceste schimbări se află viitoarele oportunități de angajare pentru studenți”. Miza este uriașă: China trebuie să echilibreze automatizarea necesară cu protejarea forței de muncă, în contextul unei economii aflate în fața altor provocări, precum criza imobiliară și consumul scăzut.

Sursa: Digi24