Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, a fost primul audiat marți de Secția pentru procurori a CSM, în cadrul interviurilor pentru funcțiile de conducere din marile parchete

Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, a fost primul audiat marți de Secția pentru procurori a CSM, în cadrul interviurilor pentru funcțiile de conducere din marile parchete. Acesta candidează pentru șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În proiectul său de management, Miron a subliniat importanța componentelor financiare ale anchetelor penale, dar și necesitatea unei comunicări publice mai eficiente a instituției.

Priorități în lupta împotriva criminalității

Un punct central al proiectului lui Codrin Miron este consolidarea recuperării prejudiciilor și a produselor infracțiunii. Acesta consideră că această componentă a fost oarecum neglijată în trecut, propunând o abordare mai focusată pe latura financiară a anchetelor. În plus, Miron a vorbit despre înființarea de birouri antidrog în partea de Vest a țării. Aceste structuri ar avea rolul de a facilita filtrarea transporturilor de droguri care intră în țară prin Est și de a combate traficul de droguri de mare risc, cum ar fi cocaina și heroina, provenite din țările occidentale.

În răspunsul său la o întrebare adresată de vicepreședintele CSM, Bogdan Stanciu, candidatul a subliniat nevoia unei delimitări legislative mai clare a competențelor în materia evaziunii fiscale. El a menționat că legislația actuală generează numeroase conflicte de competență între DIICOT și alte structuri de parchet, ceea ce încetinește procesul. Miron a abordat și subiectul resursei umane, exprimându-și intenția de a readuce în DIICOT procurori valoroși care au părăsit structura. Acesta a menționat că plecările au fost dictate de „nu s-au regăsit în proectul managerial” al predecesoarei sale, Alina Albu.

Poziția față de mandatele de supraveghere și comunicare publică

Întrebat de membrul CSM Claudiu Sandu dacă intenționează să emită un ordin prin care să fie informat cu privire la solicitările de mandate de supraveghere, Miron a răspuns categoric: „Nu, în niciun caz, procurorul este suveran pe ancehta sa”. Această declarație vine în contextul unui ordin similar emis de șeful DNA, Marius Voineag, care a generat controverse.

Un alt punct important abordat de candidatul la șefia DIICOT a fost comunicarea publică. Miron a afirmat că structura s-a izolat față de societate și promite o schimbare semnificativă în acest sens. El a exemplificat situația de la Timișoara, unde, în aceeași clădire cu DIICOT, își au sediul două trusturi de presă, dar procurorii nu aveau dreptul să comunice rezultatele muncii lor. Acesta își dorește „descentralizarea” comunicării publice, pentru a crește vizibilitatea activității DIICOT. De asemenea, Miron a menționat că și-a instruit procurorii să susțină în instanțe deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia prescripției faptelor penale, chiar dacă aceste opinii intră în conflict cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Secția pentru procurori a CSM a acordat aviz favorabil, în unanimitate, candidaturii lui Codrin Miron pentru funcția de conducere a DIICOT.

Sursa: G4Media