Educația din România se confruntă cu o criză profundă, avertizează Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara. “Educația este subfinanțată într-un moment critic pentru România. Cercetarea se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, la un nivel departe de cel competitiv”, afirmă el.
### Impactul crizei asupra universităților
Acesta consideră că, într-o perioadă dificilă pe plan economic, România trebuie să stabilească domeniile prioritare la nivel de țară, în care să fie făcute investiții masive, având în vedere decalajele semnificative de competitivitate față de alte state. Situația este complicată de efectele economice asupra familiilor, care au un impact direct asupra educației. “Sunt situații în care părinții unor studenți și-au pierdut locurile de muncă și nu își mai permit să îi țină în universitate. De asemenea, mulți dintre cei care urmează să vină la studii dintr-un oraș mai mic într-un oraș universitar, se gândesc de două ori dacă vor face acest pas. În prezent, o bursă socială acoperă doar cazarea la cămin și cel mult o masă pe zi la cantină, cu mult sub nevoile unui tânăr la 20 de ani”, subliniază Florin Drăgan.
### Legătura cu învățământul preuniversitar
Problemele din zona universitară sunt strâns legate de evoluțiile din învățământul preuniversitar, unde deciziile recente riscă să producă efecte structurale pe termen lung. “Noi am crescut numărul de elevi în clasă, însă natalitatea este pe un trend descendent și avem din ce în ce mai puțină populație școlară. Semnalele de la profesorii din licee sunt clare: nu au cum să se ocupe de 30 de elevi în același timp, la fel cum se ocupa atunci când erau 25-26. Scăderea natalității, dublată de menținerea abandonului școlar la niveluri ridicate, va reduce semnificativ numărul tinerilor care ajung în învățământul superior și, ulterior, pe piața muncii”, explică rectorul Universității Politehnica Timișoara.
### Nevoia de investiții și stabilitate
Florin Drăgan punctează nevoia urgentă de investiții în formarea cadrelor didactice, de stabilitate managerială în școli și de politici coerente care să urmărească reducerea abandonului, nu accentuarea lui. “Nu putem compensa declinul demografic prin decizii administrative care pun presiune suplimentară pe școli și profesori. Avem nevoie de investiții în formarea cadrelor didactice, de stabilitate managerială în școli și de politici coerente care să urmărească reducerea abandonului, nu accentuarea lui. În majoritatea școlilor din țară, directorii au mandate interimare, lucru ce face ca ei să aibă o autoritate slăbită”, afirmă el.
Situația educației în România necesită o abordare strategică și o acțiune imediată pentru a preveni consecințe pe termen lung, care ar putea afecta competitivitatea și dezvoltarea țării. Prin urmare, este esențial ca factorii de decizie politică să ia în considerare avertismentele lumii academice și să implementeze politici care să sprijine educația și cercetarea, pentru a asigura un viitor mai bun generațiilor viitoare.
